2009-01-07

Avind in vedere decizia Comisiei Nationale de elaborare a Strategiei Securitatii Nationale a Republicii Moldova de a face public proiectul acesteia, Centrul de Informare si Documentare privind NATO propune tuturor doritorilor sa se expuna pe marginea textului proiectului SSN postat mai jos. Aceste opinii  vor fi ulterior examinate in cadrul unei mese rotunde a expertilor in domeniu. Propiectul poate fi vazut si pe pagina oficiala a MAEIE (http://www.mfa.gov.md), iar opiniile, sugestiile, comentariile pe marginea acestuia urmînd a fi expediate pina la 19 ianuarie 2009 la adresa electronica Этот адрес e-mail защищен от спам-ботов. Чтобы увидеть его, у Вас должен быть включен Java-Script .

STRATEGIA SECURITĂŢII NAŢIONALE

A REPUBLICII MOLDOVA PE ANII 2009-2013

INTRODUCERE

Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova pe anii 2009-2013 (în continuare – Strategia), preia şi dezvoltă principiile directoare ale Concepţiei securităţii naţionale a Republicii Moldova, adoptată de Parlament prin Legea organică nr.112-XVI din 22 mai 2008, analizează ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale şi stabileşte căile şi mijloacele de asigurare a stării securităţii naţionale. În acelaşi timp, Strategia constituie un act politico-juridic pe termen mediu ce permite Guvernului să adapteze, în funcţie de evoluţiile pe plan intern şi extern, politica din domeniul securităţii naţionale, să identifice segmentele specifice ale sistemului securităţii naţionale care necesită reformare şi să determine un plan realist de implementare a reformelor.

Pornind de la prevederile Concepţiei securităţii naţionale, întregul ansamblu de acţiuni orientate spre asigurarea securităţii naţionale are la bază statutul de neutralitate permanentă a Republicii Moldova. Această condiţie porneşte de la înţelegerea că, în prezent, starea securităţii naţionale a unui stat european nu mai poate fi privită în izolare. Instabilităţile şi pericolele în Europa şi la periferiile continentului afectează starea securităţii tuturor statelor europene, impunînd eforturi comune şi o cooperare internaţională consolidată. Totodată, acţiunile prevăzute de prezenta Strategie vor fi subordonate obiectivelor securităţii naţionale a Republicii Moldova, precum urmează: asigurarea şiapărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, ordinii constituţionale, dezvoltării democratice, securităţii societăţii şi a cetăţenilor Republicii Moldova atît pe teritoriul ţării, cît şi peste hotarele ei, consolidarea statalităţii Republicii Moldova, apărarea şi promovarea valorilor naţionale.

Prezenta Strategie va servi drept bază pentru elaborarea Strategiei militare naţionale, Strategiei de informare publică pe probleme de securitate naţională, precum şi a altor strategii sectoriale în domeniul securităţii naţionale.

Prezenta Strategie ţine cont de abordarea cuprinzătoare a securităţii naţionale, caracterul multidimensional şi interdependent al acesteia, determinat atît de starea de lucruri din domeniile politic, militar şi al ordinii publice din ţară, cît şi de situaţia din sfera economică, socială, ecologică, energetică etc., în contextul statutului de neutralitate al Republicii Moldova. Astfel, Strategia evidenţiază criteriile căror trebuie să se conformeze sistemul securităţii naţionale, acestea fiind: consolidarea instituţiilor şi principiilor democratice în ţară, creşterea economică, asigurarea controlului civil asupra forţelor armate şi instituţiilor de forţă, implementarea principiului de demilitarizare a instituţiilor în stat, care nu au atribuţii la apărare, promovarea bunelor relaţii cu statele vecine, protejarea cuvenită a informaţiilor clasificate. Totodată, Strategia cuprinde acţiunile necesare în celelalte sectoare de importanţa majoră pentru securitatea naţională, precum: domeniul sănătăţii, ecologic, educaţiei şi lupta împotriva corupţiei.                 

Strategia, împreună cu Concepţia Securităţii Naţionale, stabilesc cadrul instituţional şi procesual adecvat ce permite autorităţilor statului să reacţioneze prompt la riscurile şi vulnerabilităţile principale cu care se confruntă societatea moldovenească.

1.  CĂILE DE ASIGURARE A STĂRII DE SECURITATE NAŢIONALĂ, PRIORITĂŢILE POLITICII DE SECURITATE NAŢIONALĂ

În scopul realizării obiectivelor securităţii naţionale, Guvernul va întreprinde măsurile cuvenite pentru a asigura, de o manieră coordonată cu restul programelor şi acţiunilor la nivel naţional, implementarea politicii externe, politicii de securitate şi apărare, va consolida ordinea constituţională, securitatea publică şi securitatea domeniilor de importanţă vitală pentru stat.

Se pune în sarcina autorităţilor publice centrale evaluarea continuă a ameninţărilor şi riscurilor cu impact asupra securităţii naţionale, cu formularea propunerilor şi recomandărilor menite să actualizeze politica guvernului în domeniul securităţii naţionale. Acest proces trebuie să permită crearea condiţiilor necesare pentru planificarea pe termen scurt şi mediu, de către Guvern, a acţiunilor coordonate, care urmează a fi întreprinse în domeniile respective de către instituţiile guvernamentale. Astfel, asigurarea securităţii naţionale, perfecţionarea continuă a sistemului securităţii naţionale, prin prisma asigurării activităţii instituţiilor democratice, va constitui o sarcină primară a guvernării atît pe plan intern, cît şi extern. 

În corespundere cu Concepţia în vigoare, prezenta Strategie prevede următoarele căi de asigurare a securităţii naţionale a Republicii Moldova:

1.1. Consolidarea securităţii naţionale prin intermediul politicii externe şi a politicii de apărare a Republicii Moldova

Activităţile pe plan extern vor fi orientate spre stabilirea şi consolidarea unor astfel de relaţii internaţionale şi formule de cooperare care să excludă riscul de implicare în conflicte ce ar ameninţa interesele naţionale, iar în cazul unor astfel de conflicte, ar permite depăşirea acestora prin eforturi comune cu partenerii strategici externi şi apelarea la mecanismele dreptului internaţional.

Astfel, în scopul consolidării securităţii naţionale, vor fi realizate acţiuni specifice de politică externă bazate pe respectarea tratatelor şi acordurilor internaţionale, la care Republica Moldova este parte, a obiectivelor şi principiilor Cartei ONU.

Un loc aparte în contextul securităţii le revine eforturilor de promovare a statutului de neutralitate constituţională a Republicii Moldova, participării sale la eforturile globale, regionale şi sub-regionale de promovare a stabilităţii şi securităţii internaţionale, procesului de integrare europeană, cooperării cu NATO, pornind de la statutul de neutralitate a Republicii Moldova, cooperării în cadrul CSI, cooperării pe plan bilateral, promovării politicii de apărare.

1.1.1.  Asigurarea respectării neutralităţii Republicii Moldova

Guvernul, prin instrumentele sale diplomatice, va depune în cadrul organizaţiilor internaţionale, precum şi pe plan bilateral, eforturi susţinute pentru asigurarea respectării statutului de neutralitate a Republicii Moldova de către subiecţii  de drept internaţional.

1.1.2. Participarea la eforturile internaţionale orientate spre gestionarea ameninţărilor şi provocărilor contemporane

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi misiunile diplomatice ale Republicii Moldova vor utiliza activ cadrul de cooperare cu Uniunea Europeană, cadrul de cooperare multilaterală, oferit de ONU, Consiliul Europei, OSCE, Iniţiativa Central Europeană, Procesul de cooperare din Sud-Estul Europei, de alte organizaţii şi iniţiative internaţionale, precum şi programele şi iniţiativele orientate spre prevenirea şi reglementarea conflictelor regionale şi interne, pentru abordarea şi soluţionarea problemelor de securitate globală şi regională cu impact asupra securităţii naţionale, combaterea terorismului internaţional, contracararea crimei transfrontaliere, prevenirea degradării mediului ambiant şi bolilor contagioase, proliferarea armelor de distrugere în masă, eliminarea sărăciei şi promovarea dezvoltării etc.

Luînd în calcul persistenţa conflictelor interne, inclusiv cele asociate cu existenţa unor entităţi separatiste ce ameninţă securitatea regională şi afectează integritatea teritorială şi independenţa statelor suverane, Republica Moldova sprijină crearea sau eficientizarea în cadrul organizaţiilor internaţionale relevante, în particular ONU, UE şi OSCE, a mecanismelor de mediere, prevenire şi gestiune a crizelor şi conflictelor, precum şi a mecanismelor de control al onorării angajamentelor asumate de către statele-membre.

Participarea Republicii Moldova la operaţiunile umanitare sub mandat ONU, la misiunile UE şi OSCE, sînt subordonate aceluiaşi obiectiv. Pregătirea capacităţilor necesare pentru participarea la operaţiunile internaţionale de pacificare sau umanitare şi de salvare-deblocare, inclusiv lărgirea acestei participări este parte integrantă a planurilor de dezvoltare şi reformă a Forţelor Armate şi organelor de drept ale Moldovei.

În calitate de membru responsabil al comunităţii internaţionale şi luînd în calcul producerea şi traficul ilegal de arme în zonele aflate în afara controlului guvernelor ţărilor afectate de conflict intern, Republica Moldova sprijină eforturile care urmăresc sporirea măsurilor de încredere, consolidarea şi extinderea regimurilor internaţionale de control al armamentelor şi prevenirea proliferării armelor de distrugere în masă, precum şi a unor categorii de arme convenţionale. În timp ce recunoaşte importanţa Tratatului cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa (FACE) ca instrument al securităţii europene, Republica Moldova, în calitatea sa de stat semnatar, va iniţia actul ratificării Tratatului FACE adaptat doar în cazul în care acest pas va corespunde considerentelor de securitate ale ţării, văzute şi prin prisma respectării integrale a angajamentelor asumate de către statele părţi la summit-ul OSCE din 1999.

1.1.3. Procesul de integrare în Uniunea Europeană

Securitatea naţională a Republicii Moldova nu poate fi concepută separat de securitatea europeană. Or, luînd în considerare faptul că Uniunea Europeană este un factor stabilizator pentru sistemul de securitate, Republica Moldova va spori eforturile pentru intensificarea procesului de integrare europeană şi obţinerea calităţii de membru al Uniunii Europene, menit să influenţeze pozitiv şi să consolideze securitatea ţării. Valorificarea performanţelor înregistrate în urma implementării Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană, negocierea noului cadru de cooperare care să reflecte fără echivoc perspectiva de aderare, rămîne un obiectiv strategic al Moldovei.

În cadrul eforturilor de integrare, o atenţie deosebită va fi atribuită intensificării cooperării pe linia Politicii Externe şi de Securitate Comună a Uniunii Europene, orientată spre consolidarea securităţii naţionale şi celei regionale.

1.1.4.  Cooperarea cu Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO)

Pornind de la principiul constituţional de neutralitate permanentă a Republicii Moldova, relaţiile cu NATO se înscriu în limitele Parteneriatului pentru Pace (PpP), ale Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic (CPEA) şi sînt realizate în practică conform Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova – NATO. Dezvoltarea acestor relaţii constituie o contribuţie a ţării noastre la consolidarea securităţii şi stabilităţii europene, care, la rîndul său, are un impact favorabil asupra securităţii naţionale. O asemenea strategie va asigura Republicii Moldova o trecere de la calitatea de consumator la cea de sursă a securităţii şi stabilităţii regionale; participarea în continuare la PfP şi CPEA va permite Republicii Moldova să utilizeze experienţa construcţiei militare a ţărilor participante la acest proces, în special a celor ce fac parte din UE şi a celor neutre, în scopul perfecţionării permanente a propriilor forţe armate, reformării sectorului de securitate naţională şi apărare, pregătirii cadrelor, instruirii lingvistice a ofiţerilor Armatei Naţionale, creării instrumentelor adecvate de planificare armată şi bugetară. Ea va permite, de asemenea, accesul Republicii Moldova la informaţii, statistică, surse de asistenţă politică, tehnică şi financiară. Un aspect prioritar al relaţiilor cu NATO îl constituie asistenţa Alianţei în pregătirea capacităţilor Armatei Naţionale, necesare participării în operaţiunile de pace sub egida ONU, UE şi OSCE, precum şi în reformarea sistemului securităţii naţionale şi apărare al Republicii Moldova.

Republica Moldova  îşi consolidează sistemul de planificare în domeniul situaţiilor civile de urgenţă, de pregătire pentru astfel de situaţii, precum şi capacităţile sale de gestiune a unor asemenea situaţii. Vor fi continuate schimbul de experienţă, consultările cu NATO în vederea preluării şi instituirii celor mai bune practici în materie de planificare a situaţiilor civile de urgenţă.   

Cooperarea cu NATO în domeniul ştiinţific urmăreşte scopul dezvoltării potenţialului ştiinţific şi tehnic al Republicii Moldova, aplicării standardelor adecvate de protecţie a mediului înconjurător cu impact asupra securităţii şi perfecţionării capacităţilor statului de a reacţiona la ameninţările societăţii moderne.

Obiectivele descrise mai sus urmează a fi atinse prin intermediul Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO, prevederile căruia sînt complementare procesului de reforme şi transformări pe planul integrării europene.

1.1.5. Cooperarea în cadrul CSI

Cooperarea în cadrul CSI în domeniile ce ţin de securitate este condiţionată de angajamentele asumate la momentul aderării la această organizaţie, potrivit cărora Republica Moldova nu participă la abordarea problemelor politice şi militare, ţinînd cont de principiul său constituţional de neutralitate permanentă. Astfel, prioritate i se va acorda dimensiunii economice, comerciale cu impact asupra securităţii economice şi energetice a Republicii Moldova, precum şi cooperării bilaterale cu ţările-membre CSI.

Pornind de la aspiraţiile de a-şi asigura securitatea economică şi, în mod prioritar, cea energetică, activităţile ţării noastre în cadrul CSI privind securitatea economică vor purta un caracter pragmatic pronunţat, accentul fiind pus pe proiectele cu caracter economic şi energetic.

Tot în scopul asigurării securităţii sale naţionale, instituţiile publice implicate vor intensifica în cadrul CSI cooperarea multilaterală în domeniul socio-cultural şi umanitar, în special, la nivel interministerial şi interdepartamental.

1.1.6.  Cooperarea la nivel bilateral în domeniul securităţii

Republica Moldova promovează relaţii cu toate statele lumii, conform principiilor Cartei ONU, pentru a se asigura de sprijinul acestora în realizarea priorităţilor naţionale, inclusiv a celor ce ţin de securitatea statului. Totodată, avînd în vedere rolul esenţial în asigurarea securităţii globale pe care îl deţin statele cu resurse majore politico-militare, economice şi informaţionale, aceste relaţii de cooperare în domeniul securităţii vor fi dezvoltate prioritar şi în continuare cu ţările membre ale Uniunii Europene, cu Federaţia Rusă, SUA şi cu statele vecine atît pe plan bilateral, cît şi multilateral oferit de cadrul organizaţiilor internaţionale. 

Relaţiile strînse cu statele-membre UE presupun menţinerea unui dialog activ, constructiv şi ascendent, schimb de experienţă, realizarea unor proiecte comune, implementarea standardelor şi practicilor europene în domeniul securităţii.

Dezvoltarea cooperării bilaterale cu Federaţia Rusă va continua în spiritul istoric de prietenie şi cooperare în conformitate cu prevederile Tratatului politic de bază, care corespunde intereselor popoarelor ambelor state. Republica Moldova va direcţiona politica sa în vederea realizării potenţialului constructiv al relaţiilor bilaterale în sfera politică, economică, socială, energetică cu Federaţia Rusă, precum şi a soluţionării problemei transnistrene, în baza respectării independenţei, suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale.

Cooperarea multidimensională cu SUA implică menţinerea şi în continuare a dialogului politic intens la toate nivelele, consultări pe probleme de securitate, sprijin reciproc în domeniul politicii externe, schimbului de informaţii, precum şi atragerea asistenţei din partea SUA pentru realizarea proiectelor în diferite sfere de dezvoltare a Republicii Moldova. Un loc important în cooperarea dintre cele două state îl ocupă sprijinul politic acordat Moldovei în reglementarea conflictului transnistrean, asistenţa în reforma şi dezvoltarea Forţelor Armate ale Republicii Moldova, prevenirea şi combaterea corupţiei. 

Republica Moldova va promova un parteneriat durabil şi constructiv, consultări pe probleme internaţionale de securitate, schimb de informaţii cu statele vecine Ucraina şi România, pornind de la poziţia că valorile europene comune, respectul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială trebuie să domine aceste raporturi. În context, Guvernul va continua eforturile în vederea încheierii tratatelor politic de bază şi de frontieră cu România, precum şi a securizării în continuare a frontierei pe segmentul transnistrean.

O prioritate a cooperării cu statele vecine rămîne asigurarea securităţii regionale şi a securităţii militare, inclusiv pe dimensiunile economice, energetice şi ecologice.

1.1.7.  Promovarea politicii de apărare

Politica de apărare a Republicii Moldova reprezintă un ansamblu de viziuni, atitudini, concepţii, activităţi şi relaţii, care reflectă caracterul complex al apărării şi definesc capacitatea statului de a utiliza forţa şi mijloacele militare. Politica de apărare include aspectele externe, interne, militare şi non-militare ale sistemului securităţii naţionale.

Principiul de bază al sistemului de apărare naţională este asigurarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

În scopul dezvoltării unui sistem naţional de apărare eficient, credibil şi pe măsura mijloacelor, Guvernul va asigura acţiuni orientate spre instituţionalizarea procesului de formulare a politicii de apărare, ceea ce prevede: stabilirea aranjamentelor şi procedurilor necesare pentru elaborarea şi promovarea documentelor de politici, determinarea rolurilor şi responsabilităţilor structurilor de stat, informarea deplină şi implicarea activă a societăţii, precum şi planificarea pe termen lung.

Promovarea politicii de apărare va fi asigurată atît pe plan intern – prin realizarea capacităţii defensive suficiente, capabile de a preveni şi contracara riscurile şi ameninţările existente şi eventuale, cît şi pe plan extern – prin valorificarea potenţialului de cooperare în domeniul apărării şi contribuirea la eforturile comunităţii internaţionale de asigurare a securităţii, cu respectarea principiului de neutralitate constituţională a ţării.

1.2. Reglementarea conflictului transnistrean şi reintegrarea ţării

Reglementarea politică cît mai rapidă şi definitivă a conflictului transnistrean şi reintegrarea ţării constituie unul din obiectivele prioritare ale Republicii Moldova, atingerea căruia va conduce la anihilarea celei mai grave ameninţări la adresa securităţii naţionale – fenomenul separatismului, care subminează suveranitatea şi integritatea teritorială a statului. Soluţionarea problemei transnistrene va contribui la crearea condiţiilor propice pentru accelerarea dezvoltării social-economice a ţării, consolidarea instituţiilor democratice şi, implicit, la integrarea ei în Uniunea Europeană.

În scopul soluţionării problemei transnistrene vor fi folosite toate mijloacele politice şi diplomatice, eforturile principale urmînd să fie concentrate în cadrul formatului de negocieri „5+2”, în baza unei abordări complexe a tuturor aspectelor legate de conflict. Republica Moldova va coopera strîns atît în plan bilateral, cît şi multilateral cu toţi factorii implicaţi în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, îndeosebi cu mediatorii – OSCE, Federaţia Rusă şi Ucraina, şi cu observatorii – Uniunea Europeană şi SUA. Totodată, se va pleda pentru sporirea rolului UE şi SUA în cadrul formatului de negocieri consacrat.

Vor fi întreprinse acţiunile de rigoare în vederea demilitarizării şi democratizării regiunii transnistrene şi creării condiţiilor propice pentru reglementarea conflictului transnistrean.

Guvernul va acţiona cu fermitate în direcţia consolidării securităţii pe segmentul transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene, în particular, prin întărirea controlului acestui sector şi încurajarea activităţii Misiunii de Asistenţă la Frontieră în Republica Moldova şi Ucraina (EUBAM), în scopul contracarării fenomenelor negative, precum sînt crima organizată, terorismul, contrabanda, traficul ilicit de armament, droguri şi fiinţe umane.

Guvernul, cu concursul direct al societăţii civile, va elabora şi promova consecvent măsurile de întărire a încrederii şi securităţii între cele două maluri ale Nistrului, inclusiv prin realizarea unor proiecte de importanţă naţională în domeniul dezvoltării economiei, infrastructurii, ecologiei, sferei sociale şi umanitare etc., de natură să contribuie la ameliorarea condiţiilor de trai ale populaţiei şi la crearea unui climat mai favorabil pentru desfăşurarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean şi reintegrare teritorială a ţării. În acest sens, autorităţile moldoveneşti vor pleda pentru asigurarea circulaţiei libere a persoanelor, bunurilor şi serviciilor între cele două maluri ale Nistrului, extinderea asupra regiunii transnistrene a politicilor sociale şi economice, programelor de asistenţă pentru populaţie, proiectelor naţionale de dezvoltare, îndeosebi a celor finanţate de către donatorii internaţionali, elaborarea şi promovarea proiectelor de reconstrucţie postconflictuală, asigurarea funcţionării normale a şcolilor moldoveneşti din regiune, edificarea şi dezvoltarea instituţiilor societăţii civile, promovarea valorilor democratice şi europene, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului etc.

Chestiunile legate de reglementarea politică a diferendului transnistrean vor fi abordate consecvent în cadrul forurilor internaţionale de vocaţie universală, regională şi subregională, precum sunt ONU, OSCE, UE, Consiliul Europei şi altele, în scopul sensibilizării continue a comunităţii internaţionale asupra dificultăţilor cu care se confruntă Republica Moldova, menţinerii sprijinului necesar în vederea depăşirii acestora şi determinării exponenţilor regimului secesionist să adopte o poziţie constructivă şi rezonabilă la negocierile privind soluţionarea problemei transnistrene.

1.3.  Prevenirea şi combaterea terorismului internaţional

Autorităţile abilitate cu prevenirea şi combaterea terorismului sau a altor activităţi conexe acestuia vor depune în continuare eforturile necesare în vederea implementării programelor şi strategiilor de evaluare, monitorizare, protecţie etc., adoptate pe plan internaţional şi asumate de Republica Moldova. Aceasta fiind necesar pentru extinderea funcţionalităţii sistemului de securitate şi pentru eficientizarea operaţionalităţii instituţionale de prevenire şi combatere a riscurilor şi ameninţărilor de ordin terorist sau aferente acestora.

Activitatea autorităţilor publice competente urmează să se axeze pe trei segmente de bază: prevenirea şi neadmiterea manifestărilor de terorism; curmarea şi combaterea finanţării terorismului; combaterea terorismului prin cooperarea cu instituţii abilitate.

În acest sens Republica Moldova îşi va concentra eforturile în direcţia abordării integrate a oricărei manifestări teroriste sau activităţi aferente acesteia, consolidînd sistemul naţional de combatere a terorismului. În plan instituţional se vor realiza acţiuni pentru întărirea cooperării internaţionale, inclusiv prin finalizarea eforturilor vizînd definirea clară şi cuprinzătoare a terorismului şi stabilirea procedurilor standard de operare, perfecţionarea sistemului de operaţiune antiteroristă pentru acţiunea coerentă a autorităţilor şi instituţiilor cu responsabilităţi în combaterea terorismului şi o mai bună cunoaştere a structurilor, metodelor şi tehnicilor teroriste.

1.4. Asigurarea securităţii economice şi energetice

Securitatea economică şi energetică reprezintă o parte componentă şi indispensabilă a securităţii naţionale, acţiunile pentru realizarea căreia sînt o continuitate a realizării acţiunilor Strategiei Naţionale de Dezvoltare pe anii 2008-2011 (Legea nr. 295-XVI  din  21 decembrie 2007, Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011  nr. 191  din  25 februarie 2008). 

Securitatea economică şi energetică a Republicii Moldova reprezintă totalitatea condiţiilor interne şi externe care asigură independenţa economiei naţionale, susţin creşterea economică durabilă, satisfac necesităţile statului şi ale cetăţenilor, asigură competitivitatea pe pieţele externe.

Securitatea energetică este parte integrantă a securităţii economice şi reprezintă un ansamblu de măsuri orientate în direcţia consolidării complexului energetic prin extinderea reţelelor de transportare şi distribuţie a energiei şi resurselor energetice, precum şi dezvoltării capacităţilor de generare amplasate pe teritoriul ţării.

În scopul asigurării securităţii economice şi energetice a statului va fi elaborat un mecanism eficient de identificare a factorilor de pericol de ordin intern şi extern cu stabilirea acţiunilor necesare pentru asigurarea securităţii şi un sistem adecvat de luare a deciziilor bazat pe prognoze de dezvoltare social-economică. În acest sens, eforturi sporite vor fi depuse pentru:

efectuarea transformărilor instituţionale, care să contribuie la coordonarea acţiunilor eficiente întreprinse pentru  asigurarea securităţii economice;

dezvoltarea şi implementarea tehnologiilor de producere a produselor concurenţiale;

dezvoltarea infrastructurii economiei naţionale, necesare pentru realizarea transformărilor structurale;

asigurarea utilizării mai eficiente a resurselor;

dezvoltarea potenţialului tehnico-ştiinţific de producere şi inovaţional;

diversificarea potenţialului de export;

aderarea sistemului naţional electroenergetic şi de gaze naturale la Tratatul Comunităţii Energetice;

îmbunătăţirea climatului pentru investiţii în generarea de energie electrică;

diversificarea genurilor de combustibil, utilizaţi pe teritoriul ţării, precum şi a căilor de import a resurselor energetice;

majorarea, în măsura posibilităţilor, a capacităţilor economic competitive de producere a energiei electrice;

promovarea eficienţei energetice şi utilizarea resurselor energetice regenerabile;

inelarea sistemului naţional de gazificare;

utilizarea eficientă a resurselor autohtone de gaze naturale;

gazificarea integrală a ţării

Acestea şi alte măsuri vor fi întreprinse pentru diminuarea şi excluderea următorilor factori de pericol de ordin extern şi intern :

dependenţa economiei Republicii Moldova faţă de importul resurselor energetice, altor tipuri de resurse şi produse de importanţă strategică;

datoria externă în creştere;

subdezvoltarea sistemului financiar, infrastructurii organizaţionale şi informaţionale privind susţinerea capacităţii de concurenţă a exportului moldovenesc şi raţionalizarea structurii importului;

insuficienţa dezvoltării infrastructurii ce deserveşte operaţiunile de export-import atît pe teritoriul Republicii Moldova, cît şi peste hotare (centre informaţionale,  oficii, filiale, reprezentanţe);

capacitatea scăzută de concurenţă a economiei naţionale condiţionată de baza tehnologică învechită în majoritatea ramurilor; lipsa sistemelor moderne de management la capitolul planificării strategice şi luării deciziilor strategice;

nivel înalt al  inflaţiei;

activitate investiţională insuficientă condiţionată de imperfecţiunea sistemului financiar-bancar;

dezvoltare insuficientă şi instabilă a infrastructurii;

înrăutăţirea stării potenţialului tehnico-ştiinţific de producere şi inovaţional;

reducerea calităţii şi a nivelului învăţămîntului;

dezvoltarea insuficientă regională;

nivelul înalt de corupţie;

nevoia de a importa masiv nu doar combustibili fosili, dar şi energie electrică;

eficienţa energetică redusă;

nivelul redus de livrare a gazelor naturale în zonele rurale.

Pentru securitatea economică se stabilesc următorii indicatori de performanţă:

nivelul de calitate al vieţii;

nivelul inflaţiei;

nivelul salariului;

creşterea economică;

deficitul bugetar;

datoria externă şi internă;

eradicarea economiei tenebre;

structura proprietăţii.

1.5. Consolidarea securităţii societale

1.5.1.  Consolidarea coeziunii interetnice

Consolidarea unei societăţi echilibrate şi democratice în Republica Moldova va fi promovată pe calea implementării politicilor de integrare socială, promovarea diversităţii culturale şi lingvistice, promovarea spiritului de toleranţă în societatea polietnică, asigurarea legislaţiei în vigoare în domeniul relaţiilor interetnice.

Drept fundament juridic pentru consolidarea coeziunii interetnice în ţară vor servi convenţiile, pactele şi alte acte internaţionale consacrate drepturilor şi libertăţilor omului şi Constituţia Republicii Moldova.

Guvernul va promova măsurile ce garantează dreptul minorităţilor etnice şi al diferitelor grupuri sociale, ajutîndu-le să se integreze în societate, va continua să sprijine informarea societăţii despre procesele politice, istoria şi cultura ţării, posibilităţile şi drepturile participării la aceste procese, stimulînd astfel spiritul civic şi implicarea civilă. Concomitent cu naturalizarea cetăţenilor străini, vor fi promovate implicarea lor în viaţa socială şi politică.

La realizarea integrării societăţii în sfera învăţămîntului, grupurile de ţintă cele mai semnificative sînt tineretul şi copiii. Sistemul educaţiei şi politicii culturale a statului va asigura obţinerea şi moştenirea atît a valorilor general umane specifice promovate de Republica Moldova, cît şi a posibilităţilor de păstrare a dialogului intercultural, identificarea culturală şi lingvistică a minorităţilor etnice. Sistemul educaţional va continua să promoveze însuşirea limbii de stat a Republicii Moldova, a limbilor minorităţilor naţionale, facilitînd astfel integrarea socială.

1.5.2.  Măsurile de ocrotire a sănătăţii

Reducerea răspîndirii bolilor va fi realizată prin elaborarea şi implementarea politicilor şi programelor naţionale de profilaxie primară şi secundară, inclusiv prin promovarea sănătăţii, informarea şi modificarea comportamentelor de risc, extinderea vaccinării profilactice, creşterea potenţialului de intervenţie pentru detectarea, localizarea şi lichidarea focarelor epidemice, cooperarea internaţională în scopul protecţiei teritoriului ţării de răspîndirea şi importul infecţiilor noi, emergente şi reemergente, implementarea Regulamentului Sanitar Internaţional.  

Sănătatea publică va fi susţinută prin dezvoltarea capacităţilor de adaptare şi de răspuns la un şir de factori ambientali şi sociali, cum ar fi asigurarea securităţii apei potabile, schimbarea climei, utilizarea substanţelor şi deşeurilor chimice toxice şi realizarea măsurilor de prevenire a maladiilor condiţionate de aceşti factori. Se va prevedea elaborarea şi atribuirea bugetului necesar pentru implementarea unui nou Plan de acţiuni pentru sănătate în relaţie cu mediul, cu implicarea tuturor autorităţilor responsabile şi societăţii civile.

Avînd în vedere tendinţa globală de creştere a infecţiei HIV/SIDA, instituţiile abilitate vor menţine situaţia sub monitorizare permanentă.  

Un accent deosebit va fi pus pe stabilizarea situaţiei epidemice a tuberculozei.

În scopul combaterii tabagismului vor fi introduse măsuri privind respectarea interdicţiilor legate de fumatul în locurile publice, vînzarea produselor din tutun persoanelor pînă la vîrsta de 18 ani, vor fi examinate posibilităţile de majorare a accizelor la importul produselor din tutun şi a taxei pe valoarea adăugată, promovate programe de profilaxie şi tratament al tabagismului etc.

Combaterea consumului abuziv de alcool va fi realizat prin bararea liberului acces la produsele alcoolice pentru persoanele pînă la vîrsta de 18 ani, controlul asupra calităţii băuturilor alcoolice, informarea corectă şi imparţială a populaţiei cu privire la impactul negativ al abuzului de alcool asupra sănătăţii etc. Guvernul va prevedea surse bugetare pentru tratamentul bolnavilor de alcoolism şi narcomanie şi va întreprinde măsuri pentru a  nu permite scurgerea din circuitul legal al ocrotirii sănătăţii, al substanţelor narcotice, psihotrope şi al precursorilor. Va fi adaptată legislaţia naţională în domeniul tabagismului, alcoolismului şi a drogurilor la exigenţele cerinţelor convenţiilor, tratatelor internaţionale, l

Email (will not be published)

Name

Title

Comment
 remaining characters

Post