2008-08-08

Articol de Agnesa Sorbalo, licenţiat în relaţii internaţionale

La începutul acestui secol, problema securităţii internaţionale şi a stabilităţii în lume nu şi-a pierdut din actualitate, iar principiile Cartei ONU continuă să servească drept călăuză şi recomandare practică pentru sistemul relaţiilor internaţionale. Totodată, forţele care subminează pacea şi securitatea în lume s-au schimbat în mod esenţial. În lipsa securităţii, viaţa oamenilor nu mai corespunde nici măcar normelor elementare ale unei convieţuiri normale. 

Investigarea ştiinţifică a securităţii în contextul evoluţiei relaţiilor Republica Moldova – Uniunea Europeană se impune din ce în ce mai mult, republica noastră aflându-se deja la hotarul Uniunii Europene.

Realităţile lumii contemporane constituie o dovadă convingătoare, pe de o parte, a caracterului multilateral şi universal al securităţii internaţionale, iar pe de altă parte, a raportului indisolubil dintre securitatea fiecărui stat luat în parte şi securitatea întregii comunităţi internaţionale, în ansamblu. Trebuie de subliniat faptul că în ultimul deceniu pericolele vechi au dispărut sau sunt pe cale de dispariţie, iar locul lor îl ocupă altele. În virtutea acestor transformări se impune o nouă conştientizare şi o altă abordare a noţiunii de securitate, însă până la moment nu a fost stabilită doar o definiţie. Cercetările contemporane în domeniul securităţii au propus o extindere a înţelesurilor ataşate, a nivelurilor de analiză, a participanţilor luaţi în considerare şi a teoriilor corespunzătoare.

Evidenţierea relaţiei dintre noţiunea de cooperare şi cea de integrare regională ajunge la ideea că procesul cooperării internaţionale este evidenţiat de amplificarea şi diversificarea relaţiilor comerciale şi de realizarea unor obiective comune la nivelul organismelor economice de vocaţie regională. Elementul fundamental care trebuie să orienteze evoluţia cooperării internaţionale îl constituie adoptarea unor mijloace adecvate pentru realizarea corelării între obiectivele strategice stabilite la nivelul nucleelor economice regionale şi subregionale şi priorităţile de dezvoltare stabilite la nivel naţional de către fiecare membru al acestor organisme.  Unul din rezultatele posibile ale cooperării este integrarea regională, care presupune o apropiere substanţială a partenerilor însăşi care speră să stabilească o formă nouă de grupare [2]. Cooperarea, dimensiunea minimală care subliniază ataşarea generală a statelor faţă de suveranitatea lor, tinde să apropie şi să unească.

Dimensiunea securităţii europene este reflectată prin intermediul Politicii Externe şi de Securitate Comună. Drept răspuns la  noile pericole şi ameninţări, statele lumii, în primul rând statele cu potenţial militar semnificativ, au în vedere noi principii de organizare a securităţii regionale şi globale care să se constituie în noi oportunităţi de pace bazate pe: democraţie, guvernare eficientă, respectarea legilor.

Politica Europeană de Securitate se referă la comandă, ascultare şi secret, în condiţiile în care logica militară este foarte diferită de luarea deciziei în mod public şi eliberativ, caracteristic democraţiilor. Contracararea noilor ameninţări presupune o nouă resolidarizare a statelor lumii în toate domeniile, prin stabilirea unor forme de acţiune conjugată a tuturor naţiunilor care împărtăşesc interese şi valori comune.

Analizând politica de securitate a Republicii Moldova, este necesar a sublinia faptul că aceasta a adoptat în 1995 Concepţia securităţii naţionale [3], însă la moment prevederile acesteia trebuie modificate. În 2005 a  fost propus noul proiect al Concepţiei securităţii naţionale [4], care s-a dovedit a fi asemeni unei declaraţii politice deoarece nu are un caracter legal obligatoriu. În ceea ce priveşte conţinutul, do­cumentul urmează calea Concepţiei din 1995 [5].

În primăvara anului 2008 a fost modificat proiectul Concepţiei securităţii naţionale propus în 2005 şi adoptată Concepţia Securităţii Naţionale. Noua Lege pentru aprobarea Concepţiei securităţii naţionale a Republicii Moldova (112-XVI 22.05.2008), stabileşte obiectivele ce urmează a fi atinse în vederea asigurării securităţii naţionale, liniile directoare de bază ale politicii de securitate a Republicii Moldova, valorile generale, principiile, riscurile şi vulnerabilităţile în acest domeniu [6]. Sunt reflectate, de asemenea, caracterul complex şi interdependent al securităţii, principalele ameninţări la adresa securităţii naţionale a Republicii Moldova ce urmează a fi luate în calcul în vederea asigurării securităţii ei.

O atenţie deosebită se atrage asupra cooperării internaţionale a Republicii Moldova în calitate de instrument de asigurare a securităţii naţionale. Din această perspectivă este stabilită interconexiunea organică dintre politica internă şi cea externă a statului. De rând cu referinţele la procesul de integrare în Uniunea Europeană şi la cooperarea pe plan regional, acest capitol se referă explicit şi la relaţiile Republicii Moldova cu statele vecine. Dacă se consideră că procesul de integrare europeană şi obţinerea calităţii de membru al Uniunii Europene va influenţa pozitiv şi va consolida securitatea Republicii Moldova şi va asigura instaurarea stabilităţii şi prosperităţii în ţară, atunci apare problematică cooperarea în acelaşi timp cu CSI.

În Legea pentru aprobarea Concepţiei securităţii naţionale a Republicii Moldova, este menţionată şi problema sistemului menit să asigure starea de securitate naţională a Republicii Moldova, cu specificarea procesului de reformare a acestui sistem.

Un alt punct care este necesar a fi abordat analizând dimensiunea securităţii în contextul evoluţiei relaţiilor Republica Moldova – Uniunea Europeană, constituie strategiile de garantare a securităţii în contextul cooperării bilaterale Republica Moldova – Uniunea Europeană, atrăgând atenţia asupra democratizării Republicii Moldova, cooperării economice, combaterii migraţiei, crimei organizate, corupţiei.

Acordul de Parteneriat şi Cooperare, Acordul între Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind facilitarea eliberării vizelor, Planul de Acţiuni RM-UE constituie fundamentul legal al relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, punând baza principalelor mecanisme de garantare a securităţii economice, sociale şi politice naţionale.

Studiind implicarea Uniunii Europene în procesul reglementării conflictului transnistrean, trebuie evidenţiat statutul său de observator precum şi rolul Misiunii Comisiei Europene de asistenţă la frontieră în Republica Moldova şi în Ucraina, care are o importanţă primordială în prevenirea traficului şi contrabandei de-a lungul acestei frontiere, însă securizarea regimului de frontieră sporeşte presiunile exercitate asupra comunităţilor locale de afaceri, doritoare de a-şi legaliza businessul conform legislaţiei Republicii Moldova, având drept efect şi consolidarea instituţiilor economiei de piaţă, diminuarea economiei tenebre, a contrabandei, spălărilor de bani şi exporturilor contrafăcute. Această misiune contribuie la stoparea  traficului ilegal de armament, droguri, fiinţe umane [7]. Securizarea cu succes a hotarelor moldo-ucrainene condiţionează liberalizarea spaţiului public. Instalarea punctelor vamale mixte moldo-ucrainene, înzestrate tehnic şi legal cu sprijin internaţional, în temeiul unor acorduri încheiate între Republica Moldova şi Ucraina dau un semnal pozitiv tuturor etapelor vieţii publice: legalizării întreprinderilor din regiune conform legislaţiei Republicii Moldova, eliminării grupurilor criminale din regiune şi a unităţilor paramilitare, extragerea tehnicii de lupta din zona de securitate, etc.

Email (will not be published)

Name

Title

Comment
 remaining characters

Post