„Marea provocare consta in luarea unor decizii favorabile pentru NATO si pentru membrii ei, fara presiuni inutile de la factori externi“, a afirmat acesta.

Amintim că anterior în cadrul unei analize, realizată în exclusivitate pentru portalul de ştiri UNIMEDIA Alexandru Baltag a susţinut că dialogul dintre preşedintele român Traian Băsescu şi preşedintele rus Vladimir Putin în cadrul summit-ul NATO de la Bucureşti ar putea fi de o importanţă majoră pentru soluţionarea conflictulului transnistrian, România fiind pusă în situaţia de a susţine neutralitatea Republicii Moldova.

În acest sens declaraţia preşedintelui Voronin de la începutul acestei săpămâni este una reprezentativă. Seful statului a declarat că Rusia este gata să garanteze restabilirea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în schimbul refuzului de a adera la NATO. Documentele care ar prevedea aceste lucruri ar putea fi semnate în cel mai scurt timp, a mai subliniat Voronin.

Într-un interviu acordat presei de la Chişinău, Roman Mihaes, presedintele Ligii pentru Apararea Drepturilor Consumatorilor din R. Moldova, afirmă că planul de reglementare a conflictului transnistrean al presedintelui Voronin, care a fost descris de ziarul rus «Kommersant», arată clar ca “Rusia propune solutionarea crizei prin crearea unei federatii simetrice in care Chisinaul, Comratul si Tiraspolul pot deveni drept entitati egale in drepturi”. Prin urmare, „exista pericolul transnistrizarii intregii Moldove si transformarea ei intr-o zona gri intre Ucraina si NATO”.

Federaţia Rusă îşi arată îngrijorarea faţă de extinderea NATO şi în alte state post-sovietice.

Potrivit, “Cronicii Române” Alianta Nord-Atlantica nu a luat inca o decizie nici în privinta invitarii Ucrainei si Georgiei la NATO. Publicaţia susţine că cele două state nu vor primi acceptul Alianţei Nord-Atlantice fără consultarea Federaţiei Ruse.

Secretarul general al organizatiei, Jaap de Hoop Scheffer, afirma, intr-un interviu pentru cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, ca decizia asupra primirii republicilor ex-sovietice nu se va putea lua fara consultari cu Rusia.

Amintim că în luna ianuarie, conducerea de la Kiev au trimis o scrisoare catre NATO prin care a cerut Aliantei sa ia in considerare candidatura Ucrainei pentru planul de aderare (Membership Action Plan). Gestul Ucrainei a nemultumit profund Rusia, care a suţinut ca extinderea NATO pina la granitele sale reprezinta o amenintare.

De asemenea, Rusia a amenintat ca isi va indrepta rachetele nucleare spre Kiev daca autoritatile ucrainene vor demara procedura de aderare la Alianta Nord-Atlantica.

Summitul NATO de la Bucureşti îşi va desfăşura lucrările în perioada 2-4 aprilie curent. Se estimează că acesta va fi cel mai amplu dar şi cel mai dificil.

 

Sursa: UNIMEDIA