În timp ce RM continuă să-şi facă temele în legătură cu Planul de Acţiuni RM-UE, Ucraina încearcă să semneze un acord nou de fortificare a relaţiilor cu Bruxellesul. Aceasta ar putea să se datoreze următoarelor momente:

l. RM nu a valorificat pe deplin Planul de Acţiuni şi are de realizat încă multe prevederi pe marginea acestuia;

lI. UE nu are încredere în Voronin şi în Partidul Comuniştilor, de aceea, nu doreşte să le dea aşi în viitoarea campanie electorală pentru parlamentul RM;

lII. UE nu vrea să negocieze cu RM pe marginea unui nou acord, deoarece nu ştie cine va câştiga la alegerile parlamentare din 2009;

lV. Voronin nu reprezintă un partener credibil pentru UE, căci duce tratative neoficiale cu Moscova pe marginea unor subiecte care fac parte din Planul de Acţiuni RM-UE (conflictul transnistrean etc.).

Spre deosebire de vecinul său, Ucraina în frunte cu Victor Iuşcenko şi Iiulia Timoşenko face progrese în ceea ce priveşte apropierea de UE. Cu toate acestea, în 2007, la Comisia Europeană se discuta despre posibila prelungire a Planurilor de Acţiune cu RM şi Ucraina. În pofida acestor supoziţii, Ucraina intenţionează să stabilească un nou cadru juridic de relaţionare cu UE. Totodată, Kievul avansează şi în direcţia integrării în spaţiul euroatlantic. Dacă, deocamdată, RM e indecisă în ce priveşte apropierea de NATO, Ucraina a făcut tot ce i-a stat în puteri din punct de vedere politic ca să aprofundeze relaţiile cu această structură. Conducerea „oranj” de la Kiev a confirmat dorinţa Ucrainei (a oranjiştilor) de a deveni parte a NATO şi încearcă să promovează această idee în societatea ucraineană (în care scop se preconizează alocare a circa  6 mln. USD). De asemenea, MAE-ul ucrainean a expediat Secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, o scrisoare în care solicită  semnarea Planului de acţiuni privind obţinerea calităţii de membru al acestei organizaţii. Astfel, poziţia ucrainenilor vizavi de NATO este coerentă şi fermă, în pofida ameninţărilor voalate pe care le emite Moscova. Cuvântul decisiv asupra posibilului Plan de acţiuni privind aderarea Ucrainei la NATO va fi exprimat la Summitul de la Bucureşti, din aprilie 2008.

Aşadar, Ucraina s-a dovedit a fi mai coerentă şi credibilă în ochii europenilor, ceea ce o va avantaja în procesul de integrare europeană. Pe când oficialii moldoveni şi-au demonstrat incapacitatea de a realiza calitativ Planul de Acţiuni UE-RM şi s-au apropiat foarte mult de Rusia. În plus, datorită forţelor „oranj”, Ucraina are toate şansele de a deveni în viitor parte componentă a NATO, în timp ce RM se distanţează tot mai mult de această perspectivă, mai ales în lumina ultimei vizite a lui V. Voronin la Moscova. Or, alegerile parlamentare din RM (2009) ar putea să fie decisive în ceea priveşte perspectivele europene şi euroatlantice ale ţării noastre.