CID NATO-Moldova Website - Relatii Moldova

NATO este partenerul Republicii Moldova

"Rămânem angajaţi în parteneriatul cu Republica Moldova şi o încurajăm să utilizeze instrumentele Parteneriatului pentru Pace pentru a-şi îndeplini aspiraţiile privind promovarea stabilităţii în regiune ca partener al acestei alianţe."

Comunicatul final al Summit-ului NATO de la Istanbul

Parteneriatul Republica Moldova – NATO

Care este evoluţia Parteneriatului pentru Pace?

Primele contacte ale Republicii Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică au fost stabilite după declararea independenţei. La 20 decembrie 1991, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică (CCNA), creat în urma hotărârii reuniunii la nivel înalt a ţărilor membre ale NATO de la Roma din 7-8 noiembrie 1991. La prima reuniune a CCNA a participat Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Scopul creării CCNA a fost de a institui un organism permanent de consultări între adversarii de altă dată în problemele primordiale de securitate general-europeană.
La 6 ianuarie 1994, cu ocazia reuniunii la nivel înalt a Alianţei Nord-Atlantice, la care a fost examinată iniţiativa americană "Parteneriatul pentru Pace", Preşedintele Republicii Moldova a exprimat disponibilitatea ţării noastre de a adera la acest Program.
La 16 martie 1994, la Bruxelles, la Cartierul General al NATO, a avut loc prima întrevedere a Preşedintelui Republicii Moldova cu Secretarul General al NATO, urmată de semnarea Documentului-cadru al Programului "Parteneriatul pentru Pace". Republica Moldova a fost cea de-a 12 ţară-semnatară a programului în cauză, respectiv, a 2-a din CSI, după Ucraina.
La 29 mai 1997, la Sintra (Portugalia) a avut loc reuniunea CCNA, la nivelul miniştrilor de externe. Pornind de la necesitatea stabilirii unor relaţii noi cu partenerii de cooperare, NATO a propus transformarea CCNA într-o structură mai eficienta - Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (CPEA).
În vederea coordonării cît mai efective a activităţilor pe linia NATO, la 16 decembrie 1997 a fost instituită Misiunea Republicii Moldova pe lângă NATO. În calitate de şef al Misiunii a fost desemnat Ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Belgiei.
Importantă a fost vizita preşedintelui V. Voronin la Cartierul General NATO la 28 iunie 2001 unde a fost semnat Memorandumul de înţelegere cu Organizaţia NATO pentru Menţinere şi Aprovizionare (NAMSO) privind cooperarea în domeniul logistic.
Urmare a acestui Memorandum a fost posibilă crearea în anul 2002 a unui Fond de afectare specială finanţat de ţările membre NATO destinat distrugerii unui lot de mine antipersonal şi muniţii cu termen expirat din dotarea Armatei naţionale, precum şi a unei cantităţi importante de combustibil rachetar de tip melanj. Proiectul a fost implementat de Agenţia NATO pentru Menţinere şi Aprovizionare tehnică (NAMSA). Graţie acestui proiect a fost eliminat un pericol ecologic de proporţii şi realizate, înainte de termen, prevederile de bază ale Convenţiei de la Ottawa cu privire la interzicerea minelor antipersonal Astfel, Republica Moldova fiind printre primele state din regiune care a exclus acest tip de arme din arsenalele sale. Un alt proiect pe cale de realizare cu suportul financiar al Alianţei este şi cel al distrugerii stocurilor de pesticide interzise şi inutilizabile în Republica Moldova.
Începând cu anul 2002 Republica Moldova este parte la Grupul de Cooperare în domeniul Securităţii în Sud-Estul Europei (SEEGROUP), aderînd la o serie de proiecte relevante în domeniu, precum SEESTUDY, SEECHANGE, SEESTAFF, SEEMAG.
Din anul 1997 Republica Moldova şi-a extins colaborarea cu NATO şi în domeniul ştiinţific. Astfel, din acea perioadă NATO a susţinut două proiecte ale Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova în valoare de aproximativ 153000 dolari SUA cu privire la accesul Academiei de Ştiinţe la reţeaua INTERNET, precum şi la dezvoltarea lui ulterioară.
În anul 1999 a fost finalizat cu sprijinul financiar al NATO proiectul de creare a reţelei informaţionale a Academiei de Ştiinţe. Susţinerea financiară a Alianţei a obţinut-o şi proiectul “Reţeaua informaţională a Comunităţii Politehnice”, elaborat de Academia de Ştiinţe şi Universitatea Politehnică din Moldova. Cu concursul NATO în luna iunie a fost creată asociaţia RENAM care are o orientare educativ-informaţională. Astfel, cercetătorii ştiinţifici din Moldova au obţinut burse în Italia, Canada şi în alte ţări.
Tot în cadrul dimensiunii ştiinţifice au fost realizate cu sprijinul financiar al Alianţei unele proiecte ce ţin de securitatea mediului ambiant. Unul dintre acestea se referă la managementul apelor rîurilor Nistru şi Prut care constă în instituirea unui mecanism de testare continuă a nivelului de poluare a celor două rîuri şi de alertă în cazul în care acest nivel ar depăşi parametrii critici.

Conceptul Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO

Voronin_Scheffer La 7 iunie 2005, preşedintele Republicii Moldova a solicitat în cadrul şedintei Consiliului Nord-Atlantic de la Bruxelles semnarea unui Plan Individual de Acţiuni (IPAP) între NATO şi Republica Moldova. Elaborarea unui asemenea document este de o mare importanţă, schimbînd calitativ relaţiile dintre Republica Moldova şi NATO.
În documentul programatic sînt cuprinse toate domeniile sectorului de securitate, precum cooperarea cu institutiile europene, anumite reforme in domeniul securitatii, participarea la operaţiuni comune.
IPAP este un mijloc destinat organizării şi armonizării tuturor aspectelor relaţiilor cu NATO în cadrul Programului "Parteneriat pentru Pace" şi al Consiliului Parteneriatului Nord-Atlantic. Planul IPAP a fost elaborat de către Comisia Naţională specializată, instituită printr-un decret prezidenţial din 5 august 2005. În perioada septembrie 2005 - martie 2006, Comisia Naţională pentru Elaborarea şi Implementarea IPAP în colaborare cu Secretariatul Internaţional al NATO a lucrat asupra proiectului Planului.
La 19 mai 2006, Consiliul Nord-Atlantic al NATO a adoptat Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO.
Un obiectiv cheie al mecanismului IPAP este întărirea dialogului politic şi consultanţei dintre NATO şi Republica Moldova, cu scopul asigurării cooperării în vederea încurajării şi susţinerii mediului intern şi extern, care să susţină reforma democrată. Ca parte al acestui dialog consolidat, Moldova capată posibilitatea să discute şi să argumenteze dorinţa şi abilitatea de a implementa în continuare principiile de bază stipulate în Documentul Cadru al Parteneriatului pentru Pace şi în Documentul de bază al Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic în politicile sale interne şi externe.
Planul IPAP Republica Moldova-NATO, lansat în procedura naţională internă la 16 iunie 2006 de Guvernul Republicii Moldova, constă din patru capitole de bază:
1) probleme politice şi de securitate;
2) probleme militare şi de apărare;
3) informarea publicului, ştiinţa şi planificarea situaţiilor de urgenţă;
4) aspecte administrative, protejarea informaţiei şi resurse, cuprinse în două părţi distincte: principalele obiective politice şi de reformare ale Republicii Moldova (I) şi domeniile de reformare ce constituie obiect al consultărilor cu NATO (II).
În conformitate cu acest Plan, principalele obiective strategice ale Republicii Moldova sunt: integrarea în Uniunea Europeană, intensificarea dialogului şi aprofundarea relaţiilor cu structurile euroatlantice. Avînd în vedere statutul său de neutralitate, Republica Moldova, prin implementarea IPAP, nu urmăreşte obiectivul aderării la NATO, ci speră să utilizeze Planul pentru accelerarea procesului de reforme în sectoarele apărării şi securităţii naţionale. În acest scop, Republica Moldova va crea baza politico-juridică necesară pentru implementarea IPAP, precum şi mecanismele instituţionale relevante.
În contextul restabilirii integritaţii statului, Republica Moldova doreşte reglementarea cît mai rapidă a conflictului transnistrean pe cale paşnică. În acest scop, Moldova consideră absolut necesară participarea la negocieri a tuturor factorilor internaţionali interesaţi, dar în primul rînd a UE, SUA, Rusiei şi Ucrainei. O atenţie deosebită în contextul reglementării se acordă securizării frontierei de stat, în special pe sectorul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Avînd în vedere relaţiile cu vecinii, IPAP prevede că ţara noastră promovează relaţii de bună vecinătate cu România şi Ucraina. Dezvoltarea raporturilor cu România se va baza pe valorile europene comune. Republica Moldova se pronunţă pentru relaţii durabile de cooperare reciproc avantajoase cu Rusia. Moldova îşi va intensifica cooperarea cu alte state în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, OCEMN (Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră), SEECP (Procesul de Cooperare Politică în Sud-Estul Europei), SEEGROUP (Grupul Sud-Est European de Cooperare în domeniul Securităţii) şi GUAM ca modalitate de a contribui la consolidarea stabilităţii şi securităţii regionale.
Planul prevede, expres, că Republica Moldova va continua cooperarea cu Consiliul Europei, OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) şi Uniunea Europeană în promovarea reformelor democratice, pentru a asigura supremaţia legii şi conformitatea legislaţiei şi practicii naţionale în domeniul drepturilor omului cu standardele internaţionale relevante. Moldova va continua reforma sistemului judiciar, reforma electorală, reforma administraţiei centrale şi regionale. De asemenea, va fi perfecţionat cadrul juridic ce reglementează libertatea presei şi accesul publicului la informaţii. Moldova îsi va consolida eforturile în vederea combaterii coruptiei, inclusiv prin participarea la cooperarea internaţională în cadrul GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupţiei) şi Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Pentru a atinge aceste obiective Republica Moldova va modifica regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, pentru a-l aduce în conformitate cu standardele UE; va ajusta legislaţia şi practica naţională la Carta Europeană a Autoguvernării Locale; va institui şi va menţine un dialog eficient, deschis şi continuu dintre instituţiile statului şi societatea civilă; va implementa integral recomandările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la funcţionarea instituţiilor democrate în Republica Moldova şi Hotărîrea respectivă a Parlamentului Republicii Moldova (nr.248-XVI din 11.11.2005) etc.
În scopul combaterii terorismului internaţional, crimei organizate şi traficului de fiinţe umane, Republica Moldova îşi va perfecţiona cadrul juridic şi instituţional existent; îsi va aprofunda cooperarea şi coordonarea interinstituţională; va stabili relaţii de cooperare cu subdiviziunile respective din cadrul Secretariatului Internaţional al NATO şi din statele membre; îşi va consolida controlul asupra exporturilor; îşi va întări măsurile vizînd combaterea fenomenului spălării banilor. În acest context, Moldova îşi va consolida cooperarea cu ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite), OSCE, OIM (Organizaţia Internaţională pentru Migraţie), Interpol şi alte organizaţii internaţionale.
Scheffer-Voronin O atenţie deosebită se acordă în IPAP controlului democratic al forţelor armate, iar obiectivele dezvoltării şi consolidării acestuia se vor atinge prin implementarea mai multor acţiuni concrete, practic, în toate domeniile societaţii. Astfel, pe calea aprofundării relaţiilor sale cu NATO, Republica Moldova va asigura ca forţele sale armate să servească şi să protejeze dezvoltarea democrată a statului. Prin urmare, asumarea angajamentului edificării capacităţii viabile pentru asigurarea securităţii naţiunii este posibilă doar cu exercitarea controlului democratic comprehensiv asupra forţelor armate. Acţiunile speciale ce urmează a fi întreprinse, în acest context, se referă la consolidarea rolului persoanelor civile care participă la procesul de adoptare a deciziilor la toate nivelurile în cadrul sistemului securităţii naţionale şi angajarea persoanelor civile în instituţiile militare, precum şi implementarea standardelor NATO la restructurarea forţelor armate şi promovarea accesului mass-media şi publicului la informaţiile ce ţin de apărare şi securitate.
In acest sens, Republica Moldova va revizui şi, în caz de necesitate, va perfecţiona cadrul juridic ce reglementează repartizarea responsabilitaţilor între organele supreme ale puterii în stat. Statul va aplica experienţa internaţională avansată în acest domeniu. Autorităţile moldovene vor extinde treptat numărul persoanelor civile angajate la Ministerul Apărării şi vor încuraja participarea societăţii civile la examinarea problemelor de apărare şi securitate naţională.
În procesul de implementare al IPAP, Republica Moldova îşi va coordona acţiunile cu UE şi organizaţiile internaţionale active în ţară, pentru a asigura compatibilitatea dintre IPAP, Planul de acţiuni UE-Moldova, SCERS, precum şi pentru a evita dublarea şi suprapunerea în activităţi. O atenţie deosebită se va acorda consultărilor cu NATO, OSCE, PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare), UNEP (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu) şi alte organizaţii/agenţii internaţionale în vederea implementării proiectelor ce vizează consolidarea securităţii ecologice în ţară şi în regiune.

Priorităţile Noului Guvern

Vlad Filat Vizita de două zile la Bruxelles a dlui Vladimir FILAT, Prim-ministru al Republicii Moldova a început cu o întrevedere cu Secretarul General-adjunct NATO, Claudio BISONGIERO. Referindu-se la perspectivele cooperării RM-NATO, dl FILAT a subliniat interesul pentru dezvoltarea cooperării practice cu Alianţa Nord-Atlantică în conformitate cu IPAP (Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova - NATO). Prim-ministrul Republicii Moldova a dat o apreciere înaltă sprijinului NATO în implementarea reformelor în domeniul securităţii şi apărării, abordînd totodată posibilitatea extinderii acestuia. La rîndul său, înaltul oficial NATO a remarcat susţinerea Alianţei pentru neutralitatea Republicii Moldova relevînd, totodată, poziţia fermă a NATO privind retragerea muniţiilor şi trupelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova. Dl Claudio BISONGIERO a apreciat, de asemenea, participarea a 5 elicoptere moldoveneşti în misiunile umanitare cu mandat al ONU din Afganistan, ceea ce reprezintă o contribuţie netă la consolidarea stabilităţii şi securităţii internaţionale.

Sursa: Guvernul RM

Securitatea Republicii Moldova: declaraţii, discursuri, opinii...

Vladimir Voronin, Preşedintele Republicii Moldova:

“Republica Moldova doreşte să valorifice la maximum potenţialul de cooperare oferit de către Parteneriatul pentru Pace şi Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic şi, totodată, să sporească dinamica relaţiilor sale cu NATO. Considerăm de o utilitate aparte elaborarea în cadrul PARP a obiectivelor parteneriatului pentru realizarea reformei Armatei Naţionale şi a măsurilor vizând îmbunătăţirea capacităţii forţelor noastre armate de a opera alături de forţele NATO.

Retragerea neîntârziată, necondiţionată şi completă a forţelor armate ale Federaţiei Ruse din Republica Moldova ar da un impuls decisiv soluţionării problemei transnistrene. Profit de ocazie pentru a reitera mulţumirile noastre statelor membre ale Alianţei pentru sprijinul constant în vederea soluţionării acestor două probleme.“

Nicu Popescu, analist politic:

“Cat priveste aderarea la NATO, într-adevar este timpul ca Moldova să inceapă demersurile necesare pentru a avansa spre NATO. Logica veche că neutralitatea este un argument pentru a obţine retragerea trupelor militare ruse de pe teritoriul ţării nu mai este valabilă. Rusia nu s-a retras în 11 ani de neutralitate şi nici nu prea are de gând să îşi retragă trupele în viitorul apropiat. Deci, argumentele împotriva aderării Moldovei la NATO s-au dovedit false sau insuficiente, chiar dacă mulţi am crezut în validitatea lor. Totodată, din perspectiva aderării Moldovei la UE, integrarea în NATO va contribui, fără îndoială, la apropierea Moldovei de integrarea în UE, în special la capitolul democraţie şi reforma sectorului de securitate.”

Vladimir Socor, analist politic:

“Relaţiile R. Moldova cu NATO par să-i fi dezorientat pe câţiva comentatori independenţi de la Chişinău. Cu o imaginaţie mai degrabă literară, aceşti câţiva comentatori cred că NATO ar fi dispus să privească R. Moldova ca membră a Alianţei sau că Alianţa ar acorda garanţii de securitate R. Moldova, sau, în fine, că R. Moldova ar putea să intre pe furiş în NATO prin intermediul unei uniuni statale imaginare cu România. Acestea sunt pure iluzii provenite din neînţelegerea politicii Alianţei sau chiar din traducerea greşită a declaraţiilor vreunui politician european. Uşa deschisă a Alianţei înseamnă pentru R. Moldova în această etapă istorică un singur lucru - îndeplinirea planului individual de acţiuni de parteneriat axat pe reforme interne ale armatei şi instituţiilor de securitate. Reformele menţionate vor dura mulţi ani, vor cere multe cheltuieli. Ele sunt necesare în interesul funcţionării eficiente a propriilor instituţii militare şi de securitate ale statului R. Moldova. Profesionalizarea acestor instituţii este scopul parteneriatului cu NATO. Acest program deloc nu duce automat spre intrarea în Alianţă. Mai multe ţări europene cu statut de neutralitate îndeplinesc programe de parteneriat cu NATO, fără să-şi propună să devină membre ale Alianţei. Printre aceste ţări se numără şi R. Moldova. Neutralitatea consfinţită prin Constituţie este un argument major în efortul de a obţine retragerea trupelor ruseşti de pe teritoriul ţării şi demobilizarea trupelor, tot ruseşti, dar sub pretinsul drapel transnistrean. Ar fi, cel puţin, greşit să renunţăm la argumentul neutralităţii în această etapă.”

Nicolae Chirtoacă, analist politic:

“Un stat slab în interior, precum Moldova, care se confruntă cu impedimente serioase în calea spre ieşirea din criza economică şi socială şi finalizarea reformelor democratice, în viitorul apropiat este incapabil să dezvolte condiţii favorabile înfăptuirii unei Reforme serioase a Sectorului de Securitate. Cooperarea internaţională a ţării aflată în tranziţie cu organizaţiile internaţionale şi pe bază bilaterală poate contribui substanţial la avansarea reformelor. Expertiz externă se dovedeşte a fi un element cheie pentru aceasta societate care este într-o necesitate acută de asistenţă şi ajutor în adaptarea treptată a sistemelor existente de securitate şi apărare la regulile şi cerinţele democratice. Luând în consideraţie evoluţiile geopolitice recente şi strategia NATO de a focalize eforturile în confruntarea unui spectru larg de riscuri militare şi ne-militare, se simte necesitatea unui nou cadru de cooperare între Republica Moldova şi NATO. Un cadru permanent pentru planificarea şi evaluarea cooperării poate să rezulte în recomandări de politici şi asistenţă reală în viitoarele aspecte ale securităţii şi apărării:

• Acţiuni politice, militare şi diplomatice comune în scopul soluţionării

conflictului transnistrean;

• Implementarea efectivă a Reformei Sectorului de Securitate şi Apărare;

• Activităţi de planificare şi evaluare a cooperării;

• Conturarea unei traiectorii strategice de integrare a Republicii Moldova in structurile Euro-Atlantice.

Este necesar sa fie elaborate propuneri pentru definitivarea Planului Individual de Parteneriat, racordat la necesităţile individuale ale partenerului, care ar promova reforma şi transformările militare, interoperabilitatea, va consolida cooperarea internaţională susţinerea mutuală. Aceste măsuri trebuie să creeze o bază solidă pentru cooperarea mai strânsă pe viitor. Parteneriatul pentru Pace ar putea fi un instrument tot mai eficient pentru cooperarea în domeniul menţinerii păcii, combaterea crimei organizate, a terorismului şi separatismului teritorial. Este evident că PfP trebuie să fie reformat, pentru a reflecta schimbările survenite în urma accesiunii a noilor membri, şi pentru a reface strategiile de confruntare a noilor riscuri. Astfel, o nouă strategie Euro-Atlantică pentru această regiune trebuie să lege priorităţile politicii de securitate şi ameninţările de securitate actuale”.

Sursa: NATO - Ghid informativ