| Curtea de la Haga: Independenţa Kosovo nu a încălcat dreptul internaţional |
|
|
| Adăugat de Mihai Popsoi | |
|
2010.07.23
Belgradul a obţinut la 8 octombrie din partea Adunării Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamării independenţei Kosovo la 17 februarie 2008. Până în prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. Preşedintele kosovar: Avizul CIJ elimină îndoielile cu privire la independenţă Avizul Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) elimină ultimele îndoieli pe care le-ar putea avea ţările care nu au recunoscut până în prezent independenţa Kosovo, a declarat joi preşedintele kosovar Fatmir Sejdiu.
Belgradul nu va recunoaşte "niciodată, în nicio circumstanţă" independenţa autoproclamată a Kosovo, a declarat joi ministrul sârb de Externe, Vuk Jeremici, după avizul Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ). "Nu vom recunoaşte niciodată proclamarea unilaterală a independenţei Kosovo", a declarat ministrul, prezent la Haga, după ce CIJ a apreciat că declaraţia de independenţă a Kosovo nu încalcă dreptul internaţional. "Ne aşteaptă zile grele, mari provocări (...). Este de o importanţă crucială să păstrăm pacea şi stabilitatea pe tot teritoriul provinciei (Kosovo)", a continuat Jeremici. Declaraţiile sale au fost transmise în direct de postul de televiziune B92. "Este crucial ca cetăţenii noştri să nu răspundă eventualelor provocări. Este primordial să ne păstrăm calmul, să rămânem perseverenţi, hotărâţi şi uniţi în continuarea acestei lupte", a mai spus acesta. "Noi trebuie să ne menţinem poziţia de principiu, să ne continuăm lupta în mod paşnic, diplomatic şi politic, pentru salvarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării noastre", a subliniat Jeremici. "Următoarea etapă va fi dezbaterea în cadrul Adunării Generale a ONU", a adăugat el. Răspunzând unei întrebări privind situaţia în care avizul Curţii ar urma să încurajeze noi recunoaşteri ale independenţei Kosovo, şeful diplomaţiei sârbe a declarat că se aşteaptă ca "principalii actori (mondiali) să nu îşi schimbe opinia (asupra acestei probleme), în baza acestui aviz al Curţii". Până în prezent, 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene au recunoscut independenţa Kosovo. Ţările din UE care nu au reconscut independenţa Kosovo sunt următoarele: Spania, Cipru, Grecia, Slovacia şi România.
Kosovo a fost recunoscut oficial de 69 de ţări din întreaga lume, între care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE. Mai multe ţări, între care Rusia şi China, susţin în schimb Belgradul, care se opune acestei independenţe. Alte state şi-au exprimat rezervele. Ţările care au recunoscut independenţa Kosovo sunt următoarele: EUROPA (33) Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Franţa, Finlanda, Germania, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malta, Marea Britanie, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, San Marino, Slovenia, Suedia, Elveţia, Turcia, Ungaria. AFRICA (11) Burkina Faso, Comore, Djibouti, Gambia, Liberia, Malawi, Mauritania, Senagl, Sierra Leone, Somalia, Swaziland. AMERICA (8) Belize, Canada, Columbia, Costa Rica, Panama, Peru, Republica Dominicană, Statele Unite. ORIENTUL MIJLOCIU (4) Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Iordania. ASIA (13) Afganistan, Australia, Coreea de Sud, Insulele Marshall, Japonia, Malaysia, Maldive, Micronezia, Nauru, Noua Zeelandă, Palau, Samoa, Vanuatu. Ţările din UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo sunt următoarele: Spania, Cipru, Grecia, Slovacia, România. China, Georgia, R.Moldova, Rusia şi, bineînţeles, Serbia se opun independenţei Kosovo.
Sursa: Mediafax
NATO îşi va continua activitatea în Kosovo, prin intermediul KFOR NATO va continua să-şi desfăşoare activitatea în Kosovo prin intermediul KFOR, a anunţat secretarul general al Alianţei într-un comunicat, potrivit NewsIn. "CIJ a dat un aviz consultativ privitor la Kosovo. Acest aviz nu schimbă cu nimic mandatul KFOR", a spus Anders Fogh Rasmussen. KFOR "va continua să îşi exercite mandatul pentru a menţine un climat sigur în întregul Kosovo, în interesul tuturor comunităţilor", spune comunicatul. Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga consideră că declararea independenţei Kosovo, la 17 februarie 2008, nu a încălcat dreptul internaţional general, a declarat joi Hisashi Owada, preşedintele CIJ, la Palatul Păcii de la Haga. Declaraţia de independenţă a Kosovo nu a "încălcat dreptul internaţional general", a apreciat joi Curtea Internaţională de Justiţie, într-un aviz consultativ privind legalitatea independenţei Priştinei. Serbia nu recunoaşte independenţa Kosovo, considerând teritoriul drept una dintre provinciile sale. Belgradul a obţinut la 8 octombrie 2008 acordul Adunării Generale a Naţiunilor Unite pentru a sesiza CIJ în legătură cu legalitatea proclamării indpendenţei Kosovo, la 17 februarie 2008. 69 de ţări, printre care Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de ţări ale UE, au recunoscut până în prezent Kosovo, care numără două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi. Sursa: Romania Libera
» No Comments
There are no comments up to now.
» Post Comment
|
|
| Ultima actualizare ( vineri, 23 iulie 2010 ) |
| < Precedent | Următor > |
|---|













Declaraţia de independenţă a Kosovo "nu a încălcat dreptul internaţional general", a anunţat, joi, la Haga, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ). Curtea "conchide că declaraţia de independenţă din 17 februarie 2008 nu a încălcat dreptul internaţional general", a declarat Hisashi Owada, preşedintele CIJ, la Palatul Păcii din Haga. Serbia nu recunoaşte independenţa Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridională.


Moscova nu se aşteaptă la decizii majore adoptate în cursul Consiliului NATO-Rusia, a declarat ambasadorul rus la Alianţa Nord-Atlantică, Dmitri Rogozin, într-un interviu acordat postului de televiziune Vesti, citat de agenţia Itar-Tass în pagina electronică. El a recunoscut sâmbătă că relaţiile dintre Rusia şi NATO sunt "destul de reci" în ultima perioadă. "Totuşi, ne aşteptăm în primul rând la un dialog deschis", a adăugat diplomatul rus. "Decizia incomodă adoptată în cele din urmă de preşedintele Putin înseamnă doar că adevărul e de partea Rusiei. Preşedintele intenţionează să împărtăşească adevărul partenerilor săi", a declarat emisarul.
2010 CID NATO-Moldova Website