Într-un comunicat privind scutul antirachetă, guvernul de la Chişinău subliniază deschiderea proiectului american pentru participarea altor state, precum şi dreptul fiecărui stat suveran de a decide măsurile pentru asigurarea securităţii. Guvernul Republicii Moldova a luat notă de înţelegerile româno-americane cu referire la perspectiva amplasării pe teritoriul României a unor elemente ale sistemului de apărare antirachetă în Europa, precum şi de caracterul deschis al acestuia pentru participarea altor actori interesaţi, în scopul consolidării securităţii comune, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul guvernului moldovean.
Republica Moldova porneşte de la premisa că fiecare stat are dreptul suveran de a decide de sine stătător, conform intereselor sale naţionale, asupra aranjamentelor şi mecanismelor de asigurare a propriei securităţi.  Guvernul Republicii Moldova a luat notă de informaţiile, puse la dispoziţie în cadrul consultărilor recente cu autorităţile române, privind caracterul strict defensiv al elementelor sistemului de apărare antirachetă, care permite creşterea capacităţii de apărare a Europei, în particular a statelor din regiune, în condiţiile în care proliferarea tehnologiilor nucleare şi ameninţările reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acţiune sunt în creştere. Comunicatul vine după consultările bilaterale pe teme de securitate care au avut loc săptămâna trecută între guvernul român şi cel moldovean.

Totodată, la Chişinău, a avut loc şi o întâlnire a ambasadorului SUA cu liderul comunist Vladimir Voronin, dedicată scutului antirachetă.

Decizia de amplasare în România a sistemului american antirachetă a provocat la Chişinău reacţii contradictorii. Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă, consideră că scutul va demonstra beneficiile apartenenţei la NATO şi a sugerat că Moldova ar putea adera la Alianţă. Fostul deputat comunist Vladimir Ţurcan a cerut demiterea ministrului în urma acestor declaraţii.

În replică, liderul separatist transnistrean Igor Smirnov a invitat Moscova să amplaseze un sistem antirachetă în stânga Nistrului, propunere respinsă de Kremlin. În schimb, ministrul rus al Apărării a declarat că ar putea reamplasa rachete Iskander în enclava baltică Kaliningrad, dacă în Europa vor apărea ameninţări la adresa Rusiei.

 

 

 

 

Sursa: Cotidianul