2010-02-22

Prim-ministrul grec George Papandreou şi omologul său rus, Vladimir Putin, şi-au exprimat sprijinul ferm pentru oleoductul mult-aşteptat, aflat în fază de proiect încă de la începutul anilor 1990, au afirmat surse diplomatice miercuri (17 februarie) la Atena. Conducta urmează să plece din oraşul bulgar Burgas de la Marea Neagră, către oraşul Alexandroupolis din nord-estul Mării Egee, ocolind Strâmtoarea Bosfor. Surse din ministerul grec de externe au pus întârzierile recente pe seama "tergiversărilor" noului guvern de la Sofia.

Papandreou, care are şi funcţia de ministru de externe al Greciei, a declarat reporterilor după întâlnirea sa cu Putin că Rusia şi Grecia doresc să construiască rapid această conductă. Pentru a reuşi, cele două ţări au nevoie de cooperarea deplină a Bulgaria, unde autorităţile locale şi-au exprimat temeri privitoare la protecţia mediului legate de acest proiect. Oficialii aleşi, ONG-urile şi grupurile de protecţia mediului din Alexandroupolis au exprimat de mult astfel de temeri, în special în ceea ce priveşte riscurile scurgerilor maritime. Oraşul Alexandroupolis este situat chiar în vestul deltei fluviului Maritsa-Evros, o regiune întinsă de terenuri mlăştinoase protejată prin Tratatul internaţional de la Ramsar din 1971. Papandreou a afirmat că preocupările legate de protecţia mediului au fost un obiectiv prioritar atât pentru Grecia, cât şi pentru Rusia.

Săptămâna trecută, autorităţile municipalităţii şi prefecturii din Alexandroupolis au semnat un contract cu Universitatea Democritus din localitate cu privire la constituirea unui comitet care să monitorizeze valabilitatea studiilor de mediu şi ştiinţifice legate de construcţia şi exploatarea oleoductului.

Papandreou a declarat reporterilor ruşi că toate procedurile necesare pentru începerea construcţiei – inclusiv rapoartele privitoare la impactul asupra mediului – trebuie finalizate în următoarele şase luni.

Proiectul oleoductului se bazează pe acordul trilateral semnat în martie 2007 la Atena de Putin, de prim-ministrul grec de atunci, Costas Karamanlis, şi de fostul prim-ministru bulgar Sergei Stanişev. La data respectivă au fost prevăzute aproximativ 700 mn de euro pentru construcţie.

Conducta va avea o lungime de aproximativ 280 km şi o capacitate de transport de 35 milioane de tone de ţiţei pe an, cu opţiunea altor 50 milioane de tone în viitor. Conform acordului din 2007, Rusia va deţine 51% din compania înfiinţată pentru acest proiect, în timp ce Grecia şi Bulgaria vor deţine câte 24,5%.

Oleoductul va pompa în principal ţiţei din Rusia şi din Bazinul Caspic din Kazahstan – adus cu navele petroliere din Novorossiisk -- între Burgas and Alexandroupolis.

În aceeaşi ordine de idei, Papandreou a afirmat că Grecia şi Rusia sunt pe cale să încheie un contract prin care o firmă din Atena va fi desemnată pentru a coordona construcţia tronsonului grec al gazoductului South Stream. South Stream este un proiect energetic de anvergură – susţinut puternic de Moscova – care ocoleşte Ucraina.

Bulgaria, un alt partener în proiectul South Stream, şi-a suspendat participarea în favoarea unei conducte alternative care pleacă din localitatea Samsun de pe coasta turcă a Mării Negre către terminalul petrolier din Ceyhan, aflat în partea de sud a ţării.

Fiecare proiect concurează pentru acelaşi ţiţei din Rusia şi Kazahstan, care este suficient doar pentru una dintre conducte – nu pentru amândouă – a afirmat Alexei Kokin, analist petrolier la compania Metropol.

Deşi Rusia şi Turcia au convenit să-şi intensifice eforturile pentru construcţia conductei Samsun-Ceyhan la întâlnirea dintre Putin şi omologul său turc Recep Tayyip Erdogan de luna trecută, unii analişti afirmă că Moscova preferă ruta balcanică.

Sursa: SETimes

Email (will not be published)

Name

Title

Comment
 remaining characters

Post