2009-02-01

Turcia şi Grecia par să se îndrepte către o nouă eră de relaţii îmbunătăţite, în urma alegerii prim-ministrului grec George Papandreou în octombrie 2009. După victoria respectivă, prim-ministrul turc Recep Tayyip Erdogan i-a scris noului său omolog o scrisoare de patru pagini cu sugestii privitoare la modul în care ţările s-ar putea înţelege mai bine. Papandreou a răspuns luni (25 ianuarie) că această oportunitate este binevenită. Erdogan a scris că respectul şi înţelegerea reciprocă dintre Grecia şi Turcia va spori stabilitatea întregii regiuni. "Dorim în mod sincer să dezvoltăm relaţiile noastre".

Turcia şi Grecia au ajuns în pragul războiului în 1996 din cauza insulei divizate a Ciprului, revendicată de ambele ţări. Cu toate acestea, cutremurele succesive care au lovit ambele naţiuni în 1999 au dat naştere "diplomaţiei seismelor" şi au dus la anularea veto-ului grec asupra candidaturii Turciei la statutul de membru UE cu drepturi depline. Erdogan a propus înfiinţarea unui grup de lucru bilateral la nivel ministerial pentru o mai bună abordare a chestiunilor esenţiale. În primul rând, Erdogan propune ca Papandreou să îi preseze pe ciprioţii greci şi turci să facă progrese decisive în discuţiile lansate pentru unificarea insulei divizate din 1974. "Deşi această problemă nu se referă în mod direct la popoarele noastre, ar trebui să le întindem o mână", a declarat el.

Erdogan este de asemenea ferm în legătură cu îmbunătăţirea tratamentului acordat minorităţilor turcă şi greacă din ambele ţări. "Minorităţile noastre au nevoi ce trebuie satisfăcute. În această eră nouă ar trebui să le îndeplinim aşteptările", a afirmat el. Aproape 130 000 de turci trăiesc în Grecia, în timp ce Turcia găzduieşte mii de greci. În al treilea rând, în privinţa graniţelor din Marea Egee - problemă provocată de dezacordurile asupra delimitării apelor teritoriale -- Erdogan propune "noi măsuri de sporire a încrederii şi accelerarea actualelor discuţii tehnice asupra acestei chestiuni".

În cele din urmă, Erdogan a declarat că ţările trebuie să se ocupe de problema traficului uman. Turcia şi Grecia sunt utilizate de mult timp drept coridoare pentru emigranţii traficaţi adesea din Orientul Mijlociu către Balcani. De aici, aceştia pleacă către naţiunile membre UE.

Egemen Bagis, negociatorul-şef al Turciei cu UE, a declarat reporterilor după întâlnirea avută cu Papandreou la începutul acestei luni la Atena că liderul grec este "întru totul de aceeaşi părere cu premierul nostru".

Bagis a menţionat legăturile anterioare ale lui Papandreou cu guvernul turc. "El este binecunoscut pentru eforturile sale de a îmbunătăţi relaţiile bilaterale cu regretatul ministru de externe Ismail Cem".

Pe lângă cele patru probleme menţionate există şi alte chestiuni care dau bătăi de cap. Încă nu se ştie dacă guvernul turc va redeschide Seminarul Halki, principala şcoală teologică a Bisericii Ortodoxe Răsăritene.

Consiliul de epitropi al seminarului a închis şcoala în urma unei decizii a curţii constituţionale turceşti care prevedea integrarea tuturor instituţiilor private de învăţământ superior în sistemul universitar de stat sau închiderea acestora.

Deşi Bagis a afirmat că seminarul "nu este o problemă între Turcia şi Grecia", el a menţionat că "unele îmbunătăţiri ale condiţiilor minorităţii turce din Tracia de Vest ar crea un mediu mai bun [pentru a lua în considerare redeschiderea seminarului]".

Turcia a criticat Grecia pentru restricţionarea drepturilor a aproximativ 150 000 de persoane de origine turcă din regiunea elenă Tracia de Vest.

Sursa: SETimes

Email (will not be published)

Name

Title

Comment
 remaining characters

Post