ARHIVA
| | |
|
| << |
Martie ’10 |
>> |
| Lu |
Ma |
Mi |
Jo |
Vi |
Sâ |
Du |
| | | | | 6 | 7 |
8 | | 10 | | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 31 | | | | |
| | | | |
Science & Technology News
|
|
Adăugat de Mihai Popsoi
|
|
joi, 25 februarie 2010 |
|
2010-02-25  Într-un comunicat privind scutul antirachetă, guvernul de la Chişinău subliniază deschiderea proiectului american pentru participarea altor state, precum şi dreptul fiecărui stat suveran de a decide măsurile pentru asigurarea securităţii. Guvernul Republicii Moldova a luat notă de înţelegerile româno-americane cu referire la perspectiva amplasării pe teritoriul României a unor elemente ale sistemului de apărare antirachetă în Europa, precum şi de caracterul deschis al acestuia pentru participarea altor actori interesaţi, în scopul consolidării securităţii comune, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul guvernului moldovean. Republica Moldova porneşte de la premisa că fiecare stat are dreptul suveran de a decide de sine stătător, conform intereselor sale naţionale, asupra aranjamentelor şi mecanismelor de asigurare a propriei securităţi. Guvernul Republicii Moldova a luat notă de informaţiile, puse la dispoziţie în cadrul consultărilor recente cu autorităţile române, privind caracterul strict defensiv al elementelor sistemului de apărare antirachetă, care permite creşterea capacităţii de apărare a Europei, în particular a statelor din regiune, în condiţiile în care proliferarea tehnologiilor nucleare şi ameninţările reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acţiune sunt în creştere. Comunicatul vine după consultările bilaterale pe teme de securitate care au avut loc săptămâna trecută între guvernul român şi cel moldovean.
|
|
Ultima actualizare ( joi, 25 februarie 2010 )
|
|
|
Adăugat de Mihai Popsoi
|
|
mari, 23 februarie 2010 |
|
2010-02-23  R. Moldova ar trebui să insiste asupra unei noi paradigme de abordare a problemei, pentru că formatul existent nu o avantajează, susţinexperţii în problematica transnistreană de la Chişinău. Concluziile au fost formulate în studiul „Moldova rătăcită în labirintul încurcat al conflictului transnistrean", realizat de Dumitru Mînzărari, expert la IDIS „Viitorul" şi discutate la masa rotundă de luni, 22 februarie, transmite Info-Prim Neo.
„Modelarea distribuţiei de interese ale actorilor implicaţi în conflictul transnistrean semnalează existenţa unor interese reale contradictorii intereselor declarate ale unor mediatori. Chiar după încetarea focului, R. Moldova a fost prinsă în capcana unor negocieri formale, total ineficiente, servind doar ca paravan pentru justificarea pretenţiilor de pacificator exclusiv al Federaţiei Ruse în spaţiul CSI, şi automat - ca imbold de întărire a statutului de proxi loial pentru regimul separatist", menţionează autorul în introducerea studiului. Una din recomandările studiului menţionează că R. Moldova trebuie să descurajeze orice acţiune de sprijin direct ori indirect regimului separatist, cerând autorităţilor europene şi întregii comunităţi internaţionale condamnarea suportului extern pentru separatism, oferit de către Federaţia Rusă.
|
|
Ultima actualizare ( mari, 23 februarie 2010 )
|
|
|
Adăugat de Mihai Popsoi
|
|
mari, 16 februarie 2010 |
|
2010-02-16  Ministrul apărării din Republica Moldova afirmă că aceasta ar putea beneficia de amplasarea scutului antirachetă în România.
Ministrul moldovean al apărării, Vitalie Marinuţă, a acordat un interviu în exclusivitate corespondenţilor Radio România şi Agerpres acreditaţi la Chişinău, în care s-a referit la colaborarea armatei moldovene cu NATO prin intermediul Parteneriatului pentru Pace, dar şi a Planului Individual. Vitalie Marinuţă a declarat că NATO susţine reformele democratice din Republica Moldova şi reforma sectorului de securitate. Ministrul Apărării a mai spus că, în opinia sa, Moldova trebuie să se transforme din consumator în furnizor de securitate în regiune. În acest scop, spune responsabilul moldovean, constituirea Batalionului mixt de menţinere a păcii româno-moldovenesc şi participarea unui contingent militar moldovenesc în Afganistan, alături de NATO, vor demonstra comunităţii internaţionale că „contribuim la securitatea regională şi problemele de pe agenda comunităţii internaţionale în domeniul securităţii sînt şi pe agenda noastră.” Ministrul a mai spus că experienţa României în ceea ce priveşte diplomaţia militară şi contribuţia pozitivă a armatei române la integrarea în NATO şi UE vor fi folosite şi de către Republica Moldova. Ministrul Vitalie Marinuţă a mai declarat că în urma finalizării Analizei strategice a apărării Republicii Moldova, cu sprijinul NATO, un studiu care nu s-a mai realizat până în prezent, va fi pusă în dezbaterea forţelor politice şi a opiniei publice problema constituţională a neutralităţii Republicii Moldova.
|
|
Ultima actualizare ( mari, 16 februarie 2010 )
|
|
|
Adăugat de Mihai Popsoi
|
|
joi, 11 februarie 2010 |
|
2010-02-11  Alianţa Nord Atlantică (NATO) va suporta cea mai mare parte a cheltuielilor privind evacuarea şi distrugerea pesticidelor şi produselor chimice periculoase din R. Moldova. O decizie în acest sens a fost adoptată de NATO şi R. Moldova astăzi, 10 februarie, marcînd oficial lansarea etapei a treia a proiectului „Substanţe chimice - Moldova".Etapa a treia a proiectului, estimată la € 4 milioane, prevede evacuarea şi distrugerea a 1949 tone de pesticide în cursul anilor 2010 - 2011. NATO şi-a luat angajamentul să achite € 3,5 milioane din suma totală, iar diferenţa de € 500 mii, va reprezenta contribuţia Guvernului R. Moldova prin intermediul Ministerului Mediului.
Potrivit locotenent-colonelului Mariana Grama, şef secţie ecologie şi protecţia mediului, proiectul privind nimicirea pesticidelor inutilizabile „Substanţe chimice - Moldova" a fost lansat în anul 2004. Cu susţinerea financiară a NATO, a specificat sursa citată, R. Moldova a identificat şi reambalat în primele două faze ale proiectului 3245 tone de pesticide periculoase rămase pe teritoriul ţării din perioada sovietică. Din cantitatea totală de pesticide, circa 1300 tone au fost evacuate şi distruse în Franţa în anii 2007 - 2008.De menţionat că Armata Naţională a avut o contribuţie substanţială în procesul de reambalare a pesticidelor. Peste 700 de militari au luat parte la reambalarea pesticidelor inutilizabile. Totodată, în transportarea şi depozitarea centralizată a pesticidelor au fost implicate circa 40 unităţi de tehnică militară, anunţă Serviciul de presă al ministerului Apararii.
|
|
Ultima actualizare ( joi, 11 februarie 2010 )
|
|
|
Adăugat de Mihai Popsoi
|
|
miercuri, 10 februarie 2010 |
|
2010-02-10  Valentina Ursu discută cu expertul militar Ionel Pântea, deputatul Oleg Serebrian și ziaristul Anatol Golea despre oportunitatea integrării R. Moldova în spațiul euro-atlantic. Actuala guvernare liberal-democrată a promis că Republica Moldova va continua să participe la acţiunile prevăzute în planul individual de Parteneriat Republica Moldova-NATO.
Voce: „NATO este o organizaţie care apără securitatea Europei, o ţine. Şi NATO este o organizaţie care ţine pacea în Europa”.
Valentina Ursu: „Unde se termină hotarul NATO?”
Voce: „Hotarul NATO se termină la România , adică pe Prut, la graniţă cu Moldova”.
Valentina Ursu: „Dumneavoastră, iată, trecând deseori hotarul aici la Prut, vedeţi altă Românie, decât cea care a fost când adera la NATO?”
Voce: „Prima – libera deplasare în Europa. Al doilea – securitatea României, sigur s-a întărit. Acuma oamenii şed fără grijă că ruşii pot să întreprindă ceva contra lor. Sunt liniştiţi. Ştiu că n-a să-i deranjeze nimeni şi n-a să-i ameninţe, şi, mă rog, nivelul de trai o crescut, o venit investiţii străine, economia se dezvoltă, în orice caz, mai bine ca până la intrarea în NATO”. Despre relaţiile din trecut şi de perspectiva dintre Moldova, un stat neutru, şi structurile euroatlantice vorbim la acest șfârşit de săptămână. Pentru că se spune că percepţia este foarte aproape de realitate, Europa Liberă a căutat să afle ce cred moldovenii despre Alianţa Nord Atlantică.
|
|
Ultima actualizare ( miercuri, 10 februarie 2010 )
|
|
| | << Start < Înapoi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Înainte > Sfârşit >>
| | Rezultate 1 - 9 din 125 |
MESAGER
|
21 Ianuarie, 2008 În primele luni ale anului curent urmează să fi evaluată implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Moldova - NATO în vederea eficientizării dialogului ţării cu această organizaţie, a informat, vineri, la o întrevedere cu Preşedintele Vladimir Voronin, Robert Simmons, Asistentul adjunct al Secretarului General NATO pentru Cooperare si Parteneriat privind Securitatea, aflat în vizită la Chişinău. |
|
2010 CID NATO-Moldova Website