2010-02-19

„...partenerii noştri ruşi au fost informaţi în legătură cu faptul că preşedintele american va oferi României posibilitatea de a amplasa elemente ale scutului antirachetă”.
(Ellen Tauscher, subsecretar de stat american pentru controlul armamentului şi securitate internaţională)

Devine astăzi limpede cât de iluzorie a fost tentativa regimului Voronin de a soluţiona bilateral chestiunea transnistreană şi cât de neproductiv s-a dovedit a fi provincialismul geopolitic al acestuia: el se percepea pe sine şi Rusia într-o perspectivă regională, pe când Rusia percepea RM într-o perspectivă globală, adică un dosar printre multe altele care stăteau pe masa de negocieri cu spaţiul euroatlantic. În realitate, fără puterea de negociere conferită de apartenenţa la UE sau NATO, Chişinăul nici măcar nu ajungea cu adevărat la masa negocierilor. Apariţia scutului antirachetă în regiune confirmă indubitabil acest lucru.

În realitate, nu s-a schimbat nimic. Apariţia scutului nu este cauza nesoluţionării conflictului transnistrean, pentru că acesta a rămas îngheţat şi în perioada când România nu era nici în NATO, nici în UE şi nici sub scut. Apariţia scutului nu face decât să releve faptul că Transnistria nu are nicio importanţă în sine, doar una contextuală. Astăzi capătă o nouă „valoare de întrebuinţare”, pentru că situaţia s-a complicat semnificativ. Un lucru sugerat deja după schimbarea politică de la Chişinău. Nu întâmplător, pe 28 ianuarie 2010, Oleg Beleakov, reprezentantul Tiraspolului în Comisia Unificată de Control, declara că: „Nu vedem niciun fel de garanţii de securitate şi de aceea rugăm partea rusă să majoreze contingentul său de menţinere a păcii până la 2400 militari, cifră prevăzută în acordul din 1992”. Moscova trimisese buzduganul...

No Comments     Citeşte mai departe...

2010-02-19

Ministrul Apararii din Republica Moldova, Vitalie Marinuta, a acceptat marti sa acorde un interviu ziuaveche.ro. Potrivit oficialului de la Chisinau, scutul american antiracheta, ce urmeaza a fi instalat in Romania, va influenta pozitiv securitatea statului vecin, pentru ca "securitatea aeriana a Romaniei se va extinde mai departe de hotarele ei terestre". De asemenea, ministrul a afirmat ca este recunoscator Ministerului Apararii Nationale al Romaniei, pentru asistenta acordata R. Moldova in instruirea militarilor in institutiile de invatamant militar romanesti, mai ales ca Bucurestiul suporta toate cheltuielile. Mai multe informatii legate de aceste probleme, dar si de situatia Armatei Moldovei, colaborarea cu NATO si participarea la misiuni internationale puteti citi in interviul acordat ziuaveche.ro.

1. Sistemul american antiracheta, ce urmeaza a fi instalat in Romania, va acoperi, din punct de vedere tehnic, si cea mai mare parte a R. Moldova. Puteti sa nominalizati avantajele sau dezavantajele militare/politice pe termen, scurt si mediu?

R: Consider ca intentia Romaniei de a instala pe teritoriul sau elemente ale scutului antiracheta este o problema interna a Romaniei. In ceea ce priveste R. Moldova, pot sa va spun ca din punct de vedere militar scutul antiracheta nu va influenta negativ securitatea tarii noastre. Dimpotriva, in caz de instalare a elementelor scutului antiracheta, securitatea aeriana a Romaniei se va extinde mai departe de hotarele ei terestre. In aceste circumstante, datorita tehnologiilor performante pe care le ofera interceptorii terestri ai scutului antiracheta si natura pozitiva a relatiilor dintre R. Moldova si Romania, securitatea si apararea spatiului aerian al R. Moldova ar putea spori.

No Comments     Citeşte mai departe...

2010-02-15

Sistemul de apărare anti-rachetă din Romania: sursă de securitate regională şi naţională pentru Republica Moldova

In decursul zilei de 4 februarie, 2010, Preşedintele Romaniei,Traian Băsescu, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a anunţat despre decizia de a accepta invitaţia SUA de participare la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă. Această decizie se înscrie perfect în intenţia celor doua state aliate de a favoriza de oportunităţi pentru a contribui la securizarea spaţiului euro-atlantic, precum şi de a contribui la construcţia unui sistem regional de securitate mult mai stabil.

Reacţia societăţii moldovene a fost destul de calmă în general. Totuşi, pe fonul unei incertitudini politice interne ce afecteaza profund tara, unele forţe politice cu tendiţe  revanşarde fac declaratii dure solicitând implicarea autoritaţilor statului la careva proteste internaţionale, fie invocă unele riscuri care apar la adresa Republicii Moldova ca urmare a amplasării unor componente a scutului antirachetă american pe teritorului României. Într-un astfel de context, forţele comuniste chiar au solicitat guvernării pro-europene actuale să creeze o comisie parlamentara de protest, iniţiative care a rămas după cum şi era de aşteptat fără de susţinere din partea guvernării, răspunsul fiind clar “România este o ţară independentă, liberă să-şi hotărască strategiile de securitate”.

No Comments     Citeşte mai departe...

2010-02-12

„Imperialist american/ cădea-ţi-ar bomba în ocean” (Versuri din anii '50)

Despre scuturi antirachetă a început să se vorbească după ce preşedinte al SUA devenise Ronald Reagan (1980-1988), autorul faimoasei expresii „Imperiul Răului”, cu referire la URSS, şi cel care obişnuia să spună că „socialismul ar funcţiona numai în două locuri: în rai, unde nu este nevoie de el, şi în iad, unde există deja”. Tot el a lansat Iniţiativa de Apărare Strategică, cunoscută sub numele de „războiul stelelor”. În spatele acestei iniţiative spectaculoase se afla un calcul geostrategic pragmatic...

„Cel mai mare pitic din lume este piticul sovietic”

Produsul naţional brut al economiei sovietice era de şase ori mai redus decât cel american, dar hybris-ul sovietic era să arate că URSS e tot pe locul întâi: statuia Maicii Rusia de la Stalingrad era cu zece centimetri mai înaltă decât statuia Libertăţii din New York, iar cel mai mare avion transportor sovietic, Antonov 220, avea cu circa douăzeci de centimetri mai mult decât omologul său american, Galaxy. Soluţia americanilor, inclusiv iniţiativa „războiului stelelor”, a fost să îi invite pe ruşi la o competiţie. Cu un buget militar enorm, de 400 milioane USD anual, vreme de opt ani, administraţia americană a supus Moscova unei presiuni la care aceasta nu avea cum să facă faţă. URSS a intrat în colaps, iar americanii au câştigat detaşat Războiul Rece. Aceasta a fost una dintre funcţiile principale ale „războiului stelelor”.

No Comments     Citeşte mai departe...