2010-02-25

Într-un comunicat privind scutul antirachetă, guvernul de la Chişinău subliniază deschiderea proiectului american pentru participarea altor state, precum şi dreptul fiecărui stat suveran de a decide măsurile pentru asigurarea securităţii. Guvernul Republicii Moldova a luat notă de înţelegerile româno-americane cu referire la perspectiva amplasării pe teritoriul României a unor elemente ale sistemului de apărare antirachetă în Europa, precum şi de caracterul deschis al acestuia pentru participarea altor actori interesaţi, în scopul consolidării securităţii comune, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul guvernului moldovean.
Republica Moldova porneşte de la premisa că fiecare stat are dreptul suveran de a decide de sine stătător, conform intereselor sale naţionale, asupra aranjamentelor şi mecanismelor de asigurare a propriei securităţi.  Guvernul Republicii Moldova a luat notă de informaţiile, puse la dispoziţie în cadrul consultărilor recente cu autorităţile române, privind caracterul strict defensiv al elementelor sistemului de apărare antirachetă, care permite creşterea capacităţii de apărare a Europei, în particular a statelor din regiune, în condiţiile în care proliferarea tehnologiilor nucleare şi ameninţările reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acţiune sunt în creştere. Comunicatul vine după consultările bilaterale pe teme de securitate care au avut loc săptămâna trecută între guvernul român şi cel moldovean.

No Comments     Citeşte mai departe...

2010-02-24

Miniştrii de Interne ai ţărilor sud-est europene s-au reunit la Belgrad săptămâna trecută pentru a a dezbate maniera de răspuns în cazul diferitelor stări de urgenţă şi dezastre naturale, având obiectivul de a deschide un centru regional de urgenţă în oraşul sârbesc Nis. Reprezentanţii a 19 ţări din regiune au participat la eveniment. Conferinţa de pe 17 februarie a urmat acordului semnat anul trecut între Rusia şi Serbia, care prevede deschiderea unui centru regional care să poată coordona eforturile de răspuns ale mai multor ţări în cazul dezastrelor naturale. Centrul este programat să fie deschis în 2012.

Şeful Sectorului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului de Interne al Serbiei, Predrag Maric, a declarat pentru SETimes că cele 19 ţări reprezentate la conferinţa din Belgrad au susţinut deschiderea centrului, exprimându-şi dorinţa de a se implica în proiect. Lista oficială a ţărilor participante va fi dată publicităţii în câteva luni. Pe lângă ţările din regiune - Bulgaria, România, Ungaria, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Muntenegru, Macedonia şi Slovenia, se aşteaptă ca proiectul să fie sprijinit şi de Spania, Elveţia, Italia, Cipru şi Grecia.

No Comments     Citeşte mai departe...

2010-02-23

R. Moldova ar trebui să insiste asupra unei noi paradigme de abordare a problemei, pentru că formatul existent nu o avantajează, susţinexperţii în problematica transnistreană de la Chişinău. Concluziile au fost formulate în studiul „Moldova rătăcită în labirintul încurcat al conflictului transnistrean", realizat de Dumitru Mînzărari, expert la IDIS „Viitorul" şi discutate la masa rotundă de luni, 22 februarie, transmite Info-Prim Neo.

„Modelarea distribuţiei de interese ale actorilor implicaţi în conflictul transnistrean semnalează existenţa unor interese reale contradictorii intereselor declarate ale unor mediatori. Chiar după încetarea focului, R. Moldova a fost prinsă în capcana unor negocieri formale, total ineficiente, servind doar ca paravan pentru justificarea pretenţiilor de pacificator exclusiv al Federaţiei Ruse în spaţiul CSI, şi automat - ca imbold de întărire a statutului de proxi loial pentru regimul separatist", menţionează autorul în introducerea studiului. Una din recomandările studiului menţionează că R. Moldova trebuie să descurajeze orice acţiune de sprijin direct ori indirect regimului separatist, cerând autorităţilor europene şi întregii comunităţi internaţionale condamnarea suportului extern pentru separatism, oferit de către Federaţia Rusă.

No Comments     Citeşte mai departe...

2010-02-23

Interviu acordat în exclusivitate de către Pavel Telicka, ex-negociatorul şef al Cehiei cu UE, primul Comisar european ceh în cabinetul Romano Prodi, corespondentului INFOTAG, Mariana Tabuncic. “I”: Dle Telicka, este binecunoscut faptul că orice problemă care necesită rezolvare implică un anumit cost. În opinia Dvs., care este preţul integrării R.Moldova în UE şi cine trebuie să achite acest preţ? P.T.: Este o întrebare provocatoare, iar noi nu putem spune care este preţul negocierilor pentru UE. Convingerea mea este că însăşi cetăţenii R.Moldova vor  să trăiască într-o altă ţară. Chişinăul doreşte să implementeze principiile democratice bazate pe supremaţia legii, să aibă instituţii necorupte, justiţie care să acţioneze rapid, afaceri care să se dezvolte şi investitori străini care să fie interesaţi să investească în această ţară. Eu înţeleg că Moldova vrea ca toate acestea să se întîmple în orice caz, iar acest lucru nu are nimic de a face cu UE.

Desigur, toate transformările menţionate ar putea fi costisitoare. Pentru unii acest cost ar putea fi pierderea serviciului, însă, aceste costuri vor fi urmate evident şi de beneficii. Statul va beneficia de pe urma prezenţei noilor companii care vor investi în Moldova şi vor achita taxe la buget. Cetăţenii vor beneficia de pe urma noilor posibilităţi de angajare şi a oportunităţilor de afaceri. Întreaga ţară va beneficia de pe urma noului statut de membru al UE, iar acest lucru va atrage noi investitori.      “I”: Cînd credeţi că R.Moldova ar putea adera la UE? Peste 5, 10 sau 20 de ani?  

No Comments     Citeşte mai departe...

2010-02-22

Miercuri (17 februarie), pe tot teritoriul Kosovo, populaţia a sărbătorit al doilea an de independenţă faţă de Serbia cu parade şi discursuri. Mulţimi care fluturau steagul naţional albastru şi galben au umplut străzile capitalei, Pristina. Cu această ocazie au fost organizate evenimente sportive şi un concert de seară în piaţa Maica Tereza din centrul oraşului. "Kosovo este statul nostru şi trebuie să lucrăm pentru stabilitatea şi prosperitatea acestui stat", a declarat Maxhun Kelmendi, un locuitor din Pristina prezent la festivităţi. Kelmendi a declarat publicaţiei Southeast European Times că a fi cetăţean al Kosovo înseamnă să lucrezi pentru îmbunătăţirea ţării.

"Kosovo a făcut multe progrese", a afirmat Kelmendi. "Dar, bineînţeles, nu ne putem opri". Soţia lui Kelmendi, Magbule, este optimistă. Ţinând în mână atât steagul Kosovo, cât şi cel al Albaniei, ea a declarat: "Sunt foarte fericită astăzi... Sunt sigură că la următoarele aniversări vom avea la activ şi mai multe progrese". "Sunt cetăţeană a Kosovo, dar naţionalitatea mea este albaneză", a declarat Magbule, explicând că majoritatea cetăţenilor kosovari sunt, ca ea, albanezi. Cu toate acestea, la 24 de luni de la declararea independenţei faţă de Serbia, identitatea naţională a Kosovo continuă să fie un subiect delicat.

No Comments     Citeşte mai departe...

2010-02-22

Prim-ministrul grec George Papandreou şi omologul său rus, Vladimir Putin, şi-au exprimat sprijinul ferm pentru oleoductul mult-aşteptat, aflat în fază de proiect încă de la începutul anilor 1990, au afirmat surse diplomatice miercuri (17 februarie) la Atena. Conducta urmează să plece din oraşul bulgar Burgas de la Marea Neagră, către oraşul Alexandroupolis din nord-estul Mării Egee, ocolind Strâmtoarea Bosfor. Surse din ministerul grec de externe au pus întârzierile recente pe seama "tergiversărilor" noului guvern de la Sofia.

Papandreou, care are şi funcţia de ministru de externe al Greciei, a declarat reporterilor după întâlnirea sa cu Putin că Rusia şi Grecia doresc să construiască rapid această conductă. Pentru a reuşi, cele două ţări au nevoie de cooperarea deplină a Bulgaria, unde autorităţile locale şi-au exprimat temeri privitoare la protecţia mediului legate de acest proiect. Oficialii aleşi, ONG-urile şi grupurile de protecţia mediului din Alexandroupolis au exprimat de mult astfel de temeri, în special în ceea ce priveşte riscurile scurgerilor maritime. Oraşul Alexandroupolis este situat chiar în vestul deltei fluviului Maritsa-Evros, o regiune întinsă de terenuri mlăştinoase protejată prin Tratatul internaţional de la Ramsar din 1971. Papandreou a afirmat că preocupările legate de protecţia mediului au fost un obiectiv prioritar atât pentru Grecia, cât şi pentru Rusia.

No Comments     Citeşte mai departe...