ARHIVA
| | |
|
| << |
Septembrie ’10 |
>> |
| Lu |
Ma |
Mi |
Jo |
Vi |
Sâ |
Du |
| | | | | 3 | 4 | 5 |
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | | | |
| | | | |
Science & Technology News
|
Acasa
|
2010-05-18  “ NATO în secolul XXI: cooperare pentru o lume mai sigură”
Centrul de Informare şi Documentare NATO din Moldova lansează proiectul pentru tinerii din partidele politice parlamentare „NATO în secolul XXI: cooperare pentru o lume mai sigură”. Proiectul de Dezbateri cu tinerii din Organizaţiile de Tineret a Partidelor politice parlamentare se va desfăşura în perioada Mai - Decembrie 2010 şi este conceput pentru tinerii activi din organizaţiile de tineret ale partidelor politice parlamentare din Republica Moldova. Proiectul îşi propune să contribuie la o mai bună înţelegere a NATO ca alianţă politico-militară, a valorilor nord-atlantice şi să explice obiectiv care este cadrul de cooperare Republica Moldova – NATO. Necesitatea acestui proiect reiese din percepţia negativă a cetăţenilor Republicii Moldova vis a vis de NATO, percepţie moştenită din perioada sovietică şi alimentată de retorica neutralităţii promovată excesiv de fosta guvernare. Combaterea stereotipurilor poate fi făcută doar printr-o informare obiectivă şi graduală a societăţii. În cadrul proiectului vor fi organizate 20 de vizite în raioanele republicii, unde vor fi implicaţi peste 700 de tineri politicieni, care vor primi informaţie despre Alianţa Nord-Atlantică, vor discuta şi dezbate cu experţii noştri asupra ameninţărilor actuale la adresa securităţii RM, asupra rolului NATO în apărarea libertăţii şi securităţii in lume şi despre relaţia NATO cu Moldova.
|
|
|
2010-05-18  NATO îşi pregăteşte noul concept strategic, care va viza, printre altele, relaţii mai bune cu Rusia, menţinerea politicii uşilor deschise, pentru statele care vor să adere, şi evidenţiază o nouă misiune, cea a apărării antirachetă.
REAFIRMAREA PRINCIPALULUI ANGAJAMENT AL NATO: APĂRAREA COLECTIVĂ
Angajamentul prevătzut în articolul 5 rămâne neschimbat, dar cerinţele pentru îndeplinirea angajamentului s-au modificat ca formă. Apărarea statelor membre de o agresiune armată trebuie să fie susţinută nu numai de capacităţi militare, ci şi prin întocmirea de planuri pentru situaţii de criză, exerciţii focusate, reacţie rapidă, logistică.
PROTEJAREA ÎN FAŢA AMENINŢĂRILOR NECONVENŢIONALE
NATO rămânând vigilent, perspectiva unor atacuri militare directe, pe la graniţe, este scăzut, dar în era noastră apar ameninţări mai puţin convenţionale, printre care atacuri cu arme de distrugere în masă, lovituri teroriste şi atacuri cibernetice. Pentru a asigura securitatea, NATO trebuie să-şi actualizeze abordarea faţă apărarea teritoriului Alianţei.
|
|
|
2010-05-17  Miniştrii de Externe iranian, turc şi brazilian au semnat luni dimineaţă un acord privind un proiect de schimb de uraniu slab îmbogăţit iranian pentru combustibil puternic îmbogăţit, care ar urma să aibă loc în Turcia. Miniştrii de Externe au semnat acest acord în prezenţa preşedintelui iranian, Mahmoud Ahmadinejad, a celui brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, şi a premierului turc, Recep Tayyip Erdogan. "În cadrul acestui acord, Turcia va fi locul pentru a stoca uraniul slab îmbogăţit iranian", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ramin Mehmanparast.
"Vom informa în cursul săptămânii Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) în legătură cu acest acord. Cantitatea pentru schimb este de 1.200 de kilograme" de uraniu iranian îmbogăţit la 3,5 la sută, a adăugat el. "AIEA trebuie să informeze grupul de la Viena (Statele Unite, Rusia, Franţa) cu privire la această propunere", a precizat el. Grupul de la Viena a negociat în noiembrie un schimb de combustibil cu Iranul. Conform propunerii făcute atunci, Iranul urma să trimită în Rusia 1.200 de kilograme din uraniul său slab îmbogăţit pentru a obţine în schimb combustibil puternic îmbogăţit fabricat de Franţa. Însă Teheranul a refuzat această ofertă, cerând ca schimbul să se facă simultan sau în etape şi în cantităţi mici, pe teritoriul iranian.
|
|
|
2010-05-17  Statele Unite sprijină ferm efortul Macedoniei de aderare la UE şi NATO, a declarat un înalt diplomat american la Skopie joi (13 mai). Subsecretarul de stat pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice, Philip Gordon, a cerut găsirea unei soluţii rapide la vechea dispută a numelui dintre ţară şi Grecia, pentru ca aceasta să îşi poată îndeplini obiectivele de integrare euro-atlantică. "Disputa numelui este o cheie pentru descuierea acesteia", a declarat Gordon în cursul primei sale vizite în ţară de la preluarea postului în urmă cu aproximativ un an.
Disputa dintre cei doi vecini legată de numele "Macedonia" a deraiat integrarea euro-atlantică a Macedoniei în 2008, când Grecia a blocat intrarea ţării vecine în NATO din cauza acestei chestiuni. Aceasta a ameninţat de asemenea că va împiedica administraţia de la Skopie să atingă obiectivul aderării la UE până când nu va fi găsită o soluţie. Grecia refuză să recunoască numele constituţional al ţării vecine, Republica Macedonia, invocând potenţialul revendicărilor teritoriale asupra propriei provincii de nord Macedonia. Eforturile de soluţionare a problemei prin negocieri mediate de ONU au fost intensificate în ultimii doi ani. Acestea nu au produs însă nici un acord, întrucât diferite propuneri prezentate de Matthew Nimetz, reprezentantul special al ONU pentru discuţiile dintre Atena şi Skopie, au fost respinse de una sau de ambele părţi.
|
|
|
2010-05-14  Rusia intenţionează să creeze noi baze militare în Ucraina în apropierea frontierei cu România, potrivit fostului comandant al Flotei ruse de la Marea Neagră, Vladimir Komoedov, citat de un cotidian rus, informează portalul Moldova Azi. Acest lucru ar putea avea loc după modernizarea flotei militare ruse din Crimeea, a declarat pentru cotidianul Nezavisimaia Gazeta amiralul Vladimir Komoedov. Potrivit acestuia, crearea de noi baze miliatare ruseşti va fi posibilă prin acorduri între Kiev şi Moscova, care a citat între locurile unde pot fi instalate asemenea baze localităţile Nikolaev, Odesa şi, "probabil, Delta Dunării, unde Ucraina şi România au dispute teritoriale", potrivit portalului.
"Posibilitatea de a extinde Flota Mării Negre spre vest este un răspuns la extinderea NATO spre est, unde, spre exemplu, în România şi Bulgaria, Statele Unite au început instalarea de noi baze militare", a declarat fostul comandant al acestei flote. Conform acordurilor de la Harkov, semnate între preşedinţii ucrainean, Viktor Ianukovici, şi rus, Dmitri Medvedev, staţionarea la Sevastopol a Flotei ruse de la Marea Neagră a fost prelungită cu 25 de ani, până în 2042. În acest sens, Rusia intenţionează să îşi modernizeze flota din Crimeea.
|
|
|
2010-05-13  Rusia şi Turcia au semnat un proiect de 20 de miliarde de dolari, Moscova urmând să construiască prima centrală nucleară de la Ankara. Este un pas important pentru consolidarea relaţiilor dintre cele două foste rivale din timpul Războiului Rece. Turcia este interesată să îşi reducă dependenţa de energie importată. Sergei Kiriyenko, şeful agenţiei nucleare ruse, a precizat că lucrările de construcţie vor fi realizate de Atomstroiexport, o companie controlată de stat. Centrala va rămâne în proprietatea Moscovei. Totodată, au fost anulate anumite restricţii privind vizele şi transportul produselor petrolifere din Marea Neagră. Moscova a mai construit centrale nucleare în China şi Iran, intenţionând ca pe viitor să dezvolte un proiect similar şi în Siria.
Semnarea acordului pentru construirea unei centrale nucleare rusesti in Turcia este principalul rezultat concret al vizitei la Moscova a primului-ministru Recep Tayep Erdogan. Documentul a fost semnat azi de vicepremierul si ministrul rus al Energiei, Igor Secin, impreuna cu omologul sau turc, Taner Yildiz. Anul trecut un consortiu de doua companii rusesti si una turca - Atomstroiexport, Inter RAO UES si Park Teknik – au participat la o licitatie pentru construirea centralei de la Akkuyu, dar licitatia a fost anulata de guvernul turc. De asemenea, Secin a declarat ca Rusia examineaza modalitati de participare la proiectul oleoductului Samsun-Ceyhan, care ar trebui, din 2011, sa pompreze petrol din Marea Caspica spre Mediterana ocolind stramtorile.
|
|
|
2010-05-13  Un raport secret al NATO dezvăluie că un ex-colonel KGB, care a lucrat la Ministerul Apărării din Estonia, a fost unul dintre spionii care au adus cele mai mari neajunsuri din istoria Alianţei Nord-Atlantice. Ani la rând, Hermann Simm a transmis serviciilor de informaţii externe ale Rusiei date sensibile din cadrul NATO, precum şi numele spionilor occidentali.În anul 2006, Hermann Simm „punea" pe biroul preşedintelui rus Vladimir Putin lista tuturor agenţilor despre care NATO ştia că spionează Alianţa pentru Rusia. Potrivit Der Spiegel, fostul oficial din Ministerul Apărării estonian a fost spionul care a adus cele mai mari prejudicii de securitate din întreaga istorie a Alianţei. Ani de zile, din poziţia sa înaltă pe care o ocupa în Ministerul Apărării din Estonia, Hermann Simm a transmis serviciilor de informaţii externe ale Rusiei (SVR) informaţii sensibile din cadrul NATO. Ca o ironie a sorţii, Hermann Simm a fost decorat în februarie 2006 de preşedintele eston cu „Ordinul Stelei Albe", pentru „servicii aduse naţiunii estone". În acelaşi an însă, Simm credea că mai primise o medalie, oferită de statul rus pentru cea mai mare lovitură de informaţii împotriva NATO. Însărcinat cu verificarea oficialilor estoni, pentru a preveni infiltrări din partea unor forţe străine, Simm a participat la o conferinţă de contraspionaj în oraşul olandez Brunssum.
|
|
| | << Start < Înapoi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Înainte > Sfârşit >>
| | Rezultate 73 - 80 din 933 |
MESAGER
|
26 martie, 2008  Numărul din luna martie al revistei NATO este dedicat în întregime summitului de la Bucureşti, conţinând o declaraţie semnată de preşedintele Băsescu, un articol al secretarului general al Alianţei, analizele mai multor experţi precum şi un "photostory" cu titlul "Bucureşti: realizarea unui summit". Revista, publicată pe pagina electronică a Alianţei , are titlul sub forma unei întrebări "Bucureşti: locul unde întrebările capătă formă?". Primul din seria de articole este o relatare pe scurt, în imagini cu legendă, a principalelor repere ale summit-ului. Urmează o declaraţie detaliată referitoare la summit, semnată de preşedintele Traian Băsescu.
|
|
2010 CID NATO-Moldova Website