ARCHIVE
| | |
|
| << |
Iulie ’10 |
>> |
| Lu |
Ma |
Mi |
Jo |
Vi |
Sâ |
Du |
| | | | | 2 | 3 | 4 |
5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 |
| 13 | | | | 17 | 18 |
| | 21 | | | 24 | 25 |
| 27 | 28 | 29 | 30 | 31 | |
| | | | |
Science & Technology News
|
Home
|
2010-05-13  Un raport secret al NATO dezvăluie că un ex-colonel KGB, care a lucrat la Ministerul Apărării din Estonia, a fost unul dintre spionii care au adus cele mai mari neajunsuri din istoria Alianţei Nord-Atlantice. Ani la rând, Hermann Simm a transmis serviciilor de informaţii externe ale Rusiei date sensibile din cadrul NATO, precum şi numele spionilor occidentali.În anul 2006, Hermann Simm „punea" pe biroul preşedintelui rus Vladimir Putin lista tuturor agenţilor despre care NATO ştia că spionează Alianţa pentru Rusia. Potrivit Der Spiegel, fostul oficial din Ministerul Apărării estonian a fost spionul care a adus cele mai mari prejudicii de securitate din întreaga istorie a Alianţei. Ani de zile, din poziţia sa înaltă pe care o ocupa în Ministerul Apărării din Estonia, Hermann Simm a transmis serviciilor de informaţii externe ale Rusiei (SVR) informaţii sensibile din cadrul NATO. Ca o ironie a sorţii, Hermann Simm a fost decorat în februarie 2006 de preşedintele eston cu „Ordinul Stelei Albe", pentru „servicii aduse naţiunii estone". În acelaşi an însă, Simm credea că mai primise o medalie, oferită de statul rus pentru cea mai mare lovitură de informaţii împotriva NATO. Însărcinat cu verificarea oficialilor estoni, pentru a preveni infiltrări din partea unor forţe străine, Simm a participat la o conferinţă de contraspionaj în oraşul olandez Brunssum.
|
|
|
2010-05-12 Rusia se pregăteşte pentru o schimbare majoră a politicii sale externe, vizând ameliorarea relaţiilor cu Occidentul, pentru a atrage investiţii străine în această ţară dur afectată de criza economică, potrivit ediţiei de marţi a revistei Newsweek. Publicată integral pe site-ul versiunii în rusă a revistei, noua doctrină a politicii externe, elaborată de Ministerul rus al Afacerilor Externe, care a fost aprobată de preşedintele rus, Dmitri Medvedev, face apel ca înainte de orice să se ţină cont de interesele economice ale ţării, care necesită să fie modernizată de urgenţă. Faptul că Rusia a fost dur afectată de criza economică mondială anul trecut a devenit un leitmotiv al preşedintelui rus.
Intitulat "Program privind utilizarea eficientă şi sistematică a politicii externe în vederea dezvoltării pe termen lung a Rusiei", proiectul preconizează consolidarea relaţiilor cu Uniunea Europeană şi Statele Unite. "Criza a arătat că Rusia nu se poate dezvolta singură, că trebuie să te sprijini pe cineva", a declarat o sursă din cadrul Ministerului rus al Afacerilor Externe, citată de revistă. În introducerea proiectului, ministrul Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, face apel la crearea unor "alianţe de modernizare" cu SUA şi UE, la căutarea unor mijloace pentru utilizarea "potenţialului tehnologic american" şi în vederea încetării "restricţiilor, care se află în continuare în vigoare în Statele Unite, asupra transferurilor de tehnologii în Rusia".
|
|
|
2010-05-12 Coreea de Nord a realizat fuziunea nucleară, un "progres decisiv" în dezvoltarea tehnologiei nucleare de către regimul de la Phenian, a anunţat miercuri presa oficială nord-coreeană. Anunţând vestea, Rodong Sinmun, cotidianul partidului comunist aflat la putere, nu a făcut nici o aluzie la o eventuală folosire în scop militar a acestei tehnologii ce permite fabricarea bombelor termonucleare ("bomba H"). "Succesul fuziunii nucleare este un mare eveniment care demonstrează categoric dezvoltarea rapidă a cercetării şi tehnologiei DPRK", Republica Populară Democrată a Coreei, anunţă cotidianul regimului preşedintelui Kim Jong-il, care revendică deja deţinerea bombei A, bazată pe fisiune nucleară.
Publicaţia partidului unic dă asigurări că cercetătorii din restul lumii studiază fuziunea nucleară pentru a obţine "o nouă energie sigură şi care să protejeze mediul", făcând aluzie la demersurile oamenilor de ştiinţă din ţările occidentale pentru a construi centrale nucleare bazate de fuziune, tehnologie prin care se reduc considerabil deşeurile nucleare. Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), este vorba despre o "provocare foarte mare", ce implică o cooperare internaţională, potrivit site-ului AIEA. Specialiştii nord-coreeni au muncit asiduu pentru a dezvolta prin propriile metode această tehnologie, conform publicaţiei.
|
|
|
2010-05-11 Ediţia trecută a FP conţine o pledoarie pentru ieşirea SUA din NATO. În noua ediţie, doi experţi propun soluţii pentru această tranziţie. NATO ar trebui redefinită ca o alianţă europeană, iar acţiunile sale ar trebui să se limiteze la Europa. SUA rămâne un garant al securităţii europene, dar de peste ocean. Statele Unite au început să-şi redefinească relaţiile cu Europa. Impactul crizei economice, teama de supraextindere, precum şi frustrarea Washingtonului legată de refuzul sau de incapacitatea Europei de a-i susţine pe americani în Afganistan i-au determinat pe mulţi să ridice întrebări sensibile şi să propună răspunsuri radicale.
Diplomaţii americani nu o vor spune niciodată, dar, în realitate, SUA nu mai reprezintă o „putere europeană". Faptul că implicarea Statelor Unite în Europa poate fi similară, ca dimensiuni si conţinut, rolului asumat în zilele Războiului Rece sau în ultimii douăzeci de ani reprezintă o iluzie. Cu siguranţă, Europa îşi va păstra importanţa strategică, dar nu-şi poate păstra întâietatea.
|
|
|
2010-05-11 În ediţia curentă a FP România, un influent expert american propune inimaginabilul: o Alianţă Nord-Atlantică exclusiv europeană. Pacificarea Europei este ireversibilă, iar NATO a devenit mai mult un club onorific decât un vehicul de proiectare a puterii euroatlantice. La ce bun atunci prezenţa SUA în Alianţă? De-a lungul dezastruosului secol XX, locuitorii lumii libere au ajuns în număr tot mai mare la concluzia că războiul nu rentează şi de obicei nu funcţionează. Deja în zorii acestui secol, europenii nu mai aveau chef de luptă. Schimbarea nu a fost doar una politică, ci una profund culturală. Europenii au devenit cu totul zgârciţi când vine vorba să adune şi să echipeze armate pentru luptă.
Ireversibil pacificaţi Pacificarea Europei este foarte probabil să fie ireversibilă. Washingtonul, însă, acceptă cu greu darul extraordinar al unei Europe care a depus armele. Una după alta, administraţiile americane au făcut presiuni asupra Europei să-şi asume o porţie mai semnificativă din responsabilitatea de a menţine ordinea mondială şi de a implementa normele liberale. Încercarea de a reaprinde spiritul marţial al Europei s-a tradus în intenţia de transformare a NATO dintr-o alianţă defensivă într-un instrument de proiectare a puterii. Dar aliaţii nu s-au arătat prea cooptabili.
|
|
|
2010-05-10 Secretarul General NATO Anders Fogh Rasmussen a efectuat o vizită în România în perioada 6-7 mai, unde a avut întîlnire cu Preşedintele Traian Băsescu, ministrul de externe Teodor Baconschi şi alţi oficiali de nivelul înalt din România, şi a facut o adresare publică la Universisate din Bucureşti. La o conferinţă de presă comună cu Preşedintele Băsescu la dată de 6 mai Secretarul General a mulţumit Româmia pentru contribuţia ei la operaţiunea în Afganistan condusă de forţele NATO, declarînd că ea e «esenţială, fără proteste şi cu concentrarea deosebită asupra antrenamentelor».
Oficialităţile au discutat noul Concept Strategic NATO, care va fi aprobat de Aliaţii la Summit-ul de la Lisabona în noiembrie, şi apărare anti-rachetă care va figura predominant în discuţiile între Aliaţi în timpul apropiat. «Sper că la Lisabona noi vom decide că apărarea anti-rachetă este o misiune a Alianţei, care va uni sistemul SUA şi cel al NATO. Aceasta va acorda un acoperiş efectiv populaţiei noastre», a declarat Rasmussen. În candrul conferinţei comune de presă cu ministrul de externe Baconschi la data de 7 mai, Secretarul General a menţionat în discuţiile lor asupra politica uşilor deschise promovată de NATO şi situaţia de la Balcani. «Noi împărtăşim opinia că cea mai bună recetă pentru securitatea durabilă şi stabilitatea la Balcani este integrarea tuturor statelor regiunii în structurile euro-atlantice în UE şi NATO», a declarat el.
|
|
|
2010-05-10 Trupele ţărilor NATO au defilat duminică, pentru prima dată, în Piaţa Roşie din Moscova, în cursul celei mai mari parade militare organizate în Rusia după destrămarea Uniunii Sovietice, celebrând 65 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste. Peste 10.000 de militari ruşi, zeci de tancuri şi vehicule militare care transportau lansatoare de rachete, inclusiv trei rachete nucleare intercontinentale, au traversat Piaţa Roşie. Într-un moment simbolic, zeci de militari francezi, britanici, polonezi şi americani au participat la paradă, o premieră în contextul în care Rusia consideră în continuare Alianţa Nord-Atlantică principala ameninţare la adresa securităţii sale.
Aproximativ 20 de şefi de stat şi de guvern, între care cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele chinez Hu Jintao, au asistat la defilare, în timp ce preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi premierul Italiei, Silvio Berlusconi, au anulat vizita din cauza crizei financiare care afectează zona euro. "În urmă cu 65 de ani, nazismul a fost învins şi maşina de exterminare a oamenilor a fost oprită. A fost sânge şi au fost urlete. Nu exista decât alternativa între victorie şi sclavie. Războiul ne-a făcut mai puternici", a declarat preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev. Şaptezeci şi cinci de membri ai Batalionului de reprezentare al armatei poloneze, o unitate care participă la ceremonii oficiale, au fost primii militari NATO care au pătruns în Piaţa Roşie.
|
|
| | << Start < Prev 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Next > End >>
| | Results 73 - 80 of 927 |
MESSENGER
|
28 Ianuarie, 2008  Miniştii de externe din ţările Uniunii Europene vor purta luni discuţii tensionate cu privire la modalităţile de a menţine Serbia pe un drum pro-european, în contextul aşteptatelor alegeri de duminica viitoare. La întâlnirea convocată la Bruxelles, majoritatea miniştrilor se vor pronunţa în favoarea semnării unei înţelegeri de pre-aderare cu Belgradul, pentru a contrabalansa astfel şocul iminentei declaraţii de independenţă din partea provinciei Kosovo. |
|