|
2010-06-02  Consiliul de Securitate al ONU a condamnat confiscarea de către Israel a celor şase nave sub pavilion turcesc a Flotilei Libeetăţii şi a cerut o anchetare a incidentului. Membrii Consiliului au condamnat "actele ce au rezultat" în decese şi a aprobat "o investigaţie promptă, imparţială, credibilă şi transparentă în conformitate cu standardele internaţionale." Consiliul de Securitate a mai cerut Israelului să elibereze navele şi persoanele aflate la bordul lor. Postul de radio Kol Israel arăta că Israel a reţinut 480 de activişti din flotilă , din care 48 vor fi deportaţi. Alţi 45 sunt internaţi în spital.
"Consiliul cere Israelului să permită acces consular deplin, să permită ţărilor interesate să îşi retragă decedaţii şi răniţii şi să asigure livrarea ajutorului umanitar din convoi către destinaţia sa ," se arată în comunicat. Consiliul mai aprecia că situaţia din Gaza este "sustenabilă." Comunicatul subliniază că este necesar să se asigure un flix regulat de bunuri în teritoriu. Armata israeliană a luat cu asalt, în apele internaţionale, un grup de nave ce transporta 10.000 de tone de bunri în Fâşia Gaza şi circa 700 de activişti ai drepturilor omului.
|
|
|
2010-06-01  Cum facem ca mările să fie, în continuare, sigure? Cât de mult plătesc navele şi companiile de asigurare din cauza pirateriei? Şi sunt operaţiile anti-teroriste pe mare pregătite să se extindă? În această ediţie, Revista NATO încearcă să descifreze modul în care ceea ce se întâmplă pe mare afectează viaţa de pe uscat. Intervievăm lideri militari şi din domeniul afacerilor în privinţa importanţei reale a pirateriei şi asistăm în direct la o operaţie NATO, pentru a urmări îndeaproape cum se desfăşoară aceasta pe mare.
Având în vedere provocările de securitate care ne înconjoară, este uşor să uităm că apa reprezintă în jur de 70% din planeta noastră. Atenţia noastră este dominată de ceea ce se întâmplă în restul de 30% de uscat (în mare măsură, de nelocuit). Dar lucrurile s-ar putea schimba. Motivul este că această lume inter-conectată nu înseamnă doar comunicaţii prin intermediul înaltelor tehnologii. Ea înseamnă, de asemenea, lucruri tangibile. Şi când vine vorba de a face cu lucruri reale, există, în continuare, o singură opţiune – pe apă.
|
|
|
2010-06-01  Nu a mai existat niciun incident care implică arestarea teroriştilor în Marea Mediterană după începerea operaţiilor pentru combaterea terorismului de aici, în 2001. În acest articol, un participant la operaţie explică modul în care Mediterana este menţinută ca o mare sigură.
Dacă mediul de securitate emergent favorizează fineţea în faţa puterii de foc, cooperarea în faţa coerciţiei şi reţelele în faţa cifrelor, atunci rolul NATO în Marea Mediterană oferă câteva perspective valoroase în privinţa viitorului. În afară de faptul că reprezintă un super-culoar al comerţului pe mare, Mediterana a fost una dintre cele mai importante intersecţii în plan strategic de-a lungul istoriei şi continuă să ofere un număr mare de oportunităţi pentru remodelarea viitorului NATO. În contextul unei Operaţii Active Endeavour (OAE) cu rol de catalizator, iniţiativele dinamice ale NATO în cadrul Cunoaşterii Situaţiei Maritime (MSA) şi Operaţiilor de Securitate Maritimă (MSO) au plasat-o pe primele poziţii în privinţa tehnologiilor aplicate şi a dezvoltării conceptelor la nivelul comunităţii maritime globale.
|
|
|
2010-05-31  Mii de militari sud-coreeni susţinuţi de elicoptere de luptă au participat luni la noi manevre militare, în contextul situaţiei tensionate cu vecinii nord-coreeni. Este vorba de cel mai amplu exerciţiu de acest gen după escaladarea tensiunilor provocată de scufundarea unei nave militare sud-coreene în martie, un incident atribuit Coreei de Nord. La 27 mai, Forţele Navale sud-coreene organizaseră un exerciţiu militar antisubmarin.
Această nouă demonstraţie de forţă simulând un atac nord-coreean şi implicând aproximativ 50 de tancuri şi vehicule blindate a avut loc în regiunea Hwacheon, situată în apropierea frontierei nord-coreene. Potrivit concluziilor unei anchete internaţionale, scufundarea navei Cheonan, o corvetă de 1.200 de tone, a fost provocată de o torpilă lansată de un submarin nord-coreean, incident soldat cu moartea a 46 de marinari sud-coreeni. Phenianul a negat că ar avea vreo responsabilitate în acest incident, unul dintre cele mai grave după semnarea armistiţiului din 1953.
|
|
|
2010-05-31  Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a avertizat membrii alianţei militare să nu reducă drastic bugetele de apărare în căutarea combaterii marilor deficite înregistrate în ultima perioadă. Rasmussen recunoştea că sumele cheltuite pe forţele armate vor fi presate deoarece statele din grup introduc măsuri de a reduce datoriile lor, pe fondul crizei din zona euro. Cu toate acestea, în comentarii pentru The Times, el declara că scăderea cheltuielilor în apărare ar putea ameninţa stabilitatea internaţională şi să limiteze perspectivele de creştere.
"Toate guvernele ar trebui să conştientizeze impactul pe temen lung al unor reduceri prea mari în bugetele de apărare, deaorece ştim din experienţă că creşterea economică este în mare parta dependentă de mediul internaţional de securitate," arăta acesta. "Ştim că instabilitatea şi nesiguranţa afectează creşterea economică. Astfel că dacă facem reduceri prea mari în bugetele de apărare ar putea avea un impact pe termen lung asupra creşterii economice." Comentariile sale vin după ce o serie de membri NATO au prezentat în această săptămână planurile de combatere a deficitelor bugetare.
|
|
|
2010-05-28  Lansarea recomandărilor cuprinse în Raportul Albright, şi care se doresc să fie un fel de principii ale noului Concept Strategic al NATO, a creat deja primele controverse in spatiul public euroatlantic. Spre exemplu, Robert Haddick se întreba, în comentariul său săptămânal de pe platforma globală a revistei Foreign Policy, dacă NATO “va mai lupta vreodată”?
Într-un moment în care stabilitatea eurozonei şi implicit a construcţiei comunitare sunt puse sub semnul întrebării, apetitul europenilor pentru susţinerea unor operaţiuni militare în afara continentului pare să scadă dramatic. În aceste condiţii, „zilele NATO de falangă înarmată până în dinţi care să se opună armatei sovietice aparţin unui trecut ceţos. După Afganistan, dimensiunea militară a NATO se va contracta lăsând locul unui rol diplomatic tot mai pronunţat. Stafful din Bruxelles îşi va petrece timpul mai degrabă coordonând ONG-uri şi diverşi contractori, decât brigăzi de tancuri”, concluzionează Robert Haddick.
|
|
|
2010-05-27 Argumentul formulat de Andrew Bacevich face parte dintr-un curent intelectual mai larg care favorizează o reducere a angajamentelor strategice ale SUA şi care devine din ce în ce mai influent în unele cercuri din DC. Intenţia acestei „şcoli a restructurării” (găsirea unor metode inteligente, chiar neortodoxe, de a răspunde tranziţiei sistemice) este nobilă, dar propunerile sunt eronate. Perspectiva devoluţiei unor responsabilităţi globale de securitate la nivel regional poate părea seducătoare pentru cei preocupaţi de sosirea multipolarităţii. Dar în esenţă este un experiment radical, iar în lumea geopoliticii nu e ca în filozofie: experimentul trebuie gândit cu minuţiozitate, iar consecinţele analizate cu maximă prudenţă.
|
|
|
|
<< Start < Înapoi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Înainte > Sfârşit >>
|
| Rezultate 57 - 64 din 933 |
În articolul „Lăsaţi Europa să fie Europa”, din ediţia trecută, Andrew Bacevich, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea din Boston, pleda pentru ieşirea Statele Unite din NATO – doar aşa, Washingtonul ar scăpa de o suprasarcină, iar europenii ar fi obligaţi să-şi asigure singuri securitatea. Cât de prizată este o asemenea poziţie în America? Cât de straniu sună în Europa, mai ales în Noua Europă? Am cerut replica unui cunoscut analist al relaţiei transatlantice: Wess Mitchell
Franţa a exclus deocamdată o intervenţie militară în Ciad, în sprijinul guvernului de acolo. Luni, Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a dat undă verde pentru sprijinirea preşedintelui Idriss Deby şi a condamnat atacul rebelilor asupra capitalei Ndjamena. Dar ministrul francez de externe Bernard Kouchner a declarat că acum, după ce rebelii sau retras, speră că trupele franceze din Ciad nu vor trebui să intre în acţiune.
2010 CID NATO-Moldova Website