ARHIVA
| | |
|
| << |
Martie ’10 |
>> |
| Lu |
Ma |
Mi |
Jo |
Vi |
Sâ |
Du |
| | | | | 6 | 7 |
8 | | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 31 | | | | |
| | | | |
Science & Technology News
|
Acasa
|
2009-01-18  S-au închis secţiile votare din Ucraina! Exit-pollurile arată că Viktor Ianukovici, fost premier la Kiev şi apropiat al Moscovei a primit cele mai multe voturi. Nu însă suficiente, astfel încât un al doilea tur de scrutin va fi organizat pe 7 februarie. Potrivit sondajelor la ieşirea de la urne candidatul pro-rus se va confrunta luna viitoare cu Iulia Timoşenko. Exitpollul realizat de Fundaţia Iniţiative Democratice arată că Ianukovici a obţinut 32% din sufragii, iar Timoşenko 27% din voturi. Cel de-al doilea sondaj de opinie realizat la ieşirea de la urne de societatea Gfk-Ucraina, îl creditează pe Ianukovici cu 35% din voturi, iar pe Timoşenko cu 26%. Pentru a câştiga alegerile candidaţii aveau nevoie de 50% plus 1 din voturi.
Procesul electoral, urmărit şi de patru observatori români, a fost umbrit de câteva incidente, calificate ca fiind minore de autorităţile ucrainene. Patru cetăţeni georgieni au fost arestaţi în oraşul Doneţk, din estul Ucrainei. Unul dintre ei pentru că a ameninţat preşedintele unei comisii electorale, iar ceilalţi trei pentru că au intrat într-o secţie de votare şi au încercat să rupă sigiliile unei urne. Candidatul pro-rus Viktor Ianukovici a acuzat-o pe contracandidata sa Iulia Timoşenko că ea este cea care a adus sute de georgieni în ţară ca să perturbe procesul electoral. La rândul său, Timoşenko a declarat că va depune plângere la Biroul Electoral Central pentru mai multe incidente în secţiile de vot care l-ar favoriza pe Ianukovici. Suspiciuni au trezit şi cele peste un milion de cereri pentru urna mobilă primite de autorităţile electorale.
|
|
|
2009-01-14  Luni [11 ianuarie], un grup de 200 de intelectuali sârbi au cerut organizarea unui referendum privind aderarea la NATO, susţinând că autorităţile de la Belgrad acţionează în secret în direcţia Alianţei. "Serbia a anunţat în mai multe ocazii că 'nu va recunoaşte niciodată statul independent Kosovo', aceasta însemând că nu va adera niciodată la NATO. 'Kosovo independent' este opera NATO, care a creat acest stat şi şi-a atribuit puterea supremă şi absolută în acesta", au afirmat intelectualii în declaraţia citită de scriitoarea Matija Beckovic.
Grupul organizat ad-hoc – cu membri din întregul spectru politic sârb – nu a mai colaborat anterior şi s-a reunit special pentru a se opune aderării la NATO. Potrivit documentului respectiv, unul dintre motivele principale împotriva aderării la NATO este acţiunea Alianţei din 1999 din fosta Iugoslavie, în cadrul căreia au fost ucişi aproximativ 2 500 de civili. Grupul a afirmat că temerile lor privind un acord secret au fost confirmate de comunicatul de presă publicat după reuniunea miniştrilor de externe ai NATO desfăşurată în 4 decembrie la Bruxelles.În comunicat se afirmă că NATO "a salutat măsurile luate recent de Serbia pentru sporirea colaborării cu Alianţa", deşi publicul sârb nu a avut cunoştinţă de astfel de măsuri. Sondajele sugerează că majoritatea cetăţenilor sârbi sunt împotriva aderării la NATO. În 7 noiembrie 2009, Centrul pentru Alegeri Libere şi Democraţie a prezentat rezultatele unui sondaj de opinie care arată că 51% din populaţie este împotriva aderării. Doar 25% au fost în favoarea acesteia.
|
|
|
2009-01-13  Preşedintele cipriot Demetris Christofias şi liderul cipriot turc Mehmet Ali Talat au început luni (11 ianuarie) prima din cele două runde de discuţii de pace sprijinite de ONU în vederea reunificării Ciprului după patru decenii de diviziune.În cursul celor şase şedinţe de o zi -- trei în prima rundă, care se încheie miercuri, şi alte trei începând din 25 ianuarie -- cei doi lideri vor discuta despre chestiuni printre care se numără guvernarea, împărţirea puterii, economie şi chestiuni legate de UE.Drepturile de proprietate, una din cele mai spinoase chestiuni din negocieri, urmează să fie discutate înainte ca cea de-a doua rundă să se încheie în 27 ianuarie.
Procesul va fi urmat de o pauză de două luni care va preceda alegerile prezidenţiale din aprilie din regiunea de nord, turcească, a insulei. Talat candidează pentru a fi reales şi progresul este crucial pentru candidatura sa. Discuţiile au loc la reşedinţa reprezentantului special al Secretarului General al ONU Ban Ki-moon în Cipru, Taye Brook Zerihoun.După întrunirea de nouă ore de luni cu Talat, Christofias a declarat reporterilor că discuţiile s-au concentrat asupra diferitelor aspecte ale guvernării Ciprului."Amândoi am subliniat faptul că nimic nu este convenit şi nu va fi convenit până când totul va fi convenit", a afirmat Christofias, subliniind faptul că nici el, nici Talat nu vor pleca de la discuţii. "Să sperăm că la sfârşit vom avea mai multe convergenţe, acesta fiind scopul nostru comun".
|
|
|
2009-01-12  Ivo Josipovic -- profesor de drept şi compozitor de 52 de ani -- a câştigat balotajul prezidenţial de duminică (10 ianuarie) cu o victorie covârşitoare, devenind al treilea preşedinte al ţării din 1991, de la câştigarea independenţei. Josipovic va prelua postul în 18 februarie. Lider al Partidului Social Democrat (SDP), de opoziţie, Josipovic a declarat că priorităţile sale majore sunt combaterea corupţiei politice şi conducerea Croaţiei în UE. Fiind primul social-democrat care câştigă funcţia cea mai importantă din Croaţia, Josipovic a câştigat 60,3% din voturi, în timp ce oponentul său, primarul Zagrebului, Milan Bandic, a primit 39,7 %. Potrivit Comisiei Electorale de Stat, prezenţa la vot a fost de 50,28%.
Având convingerea că este un lider care poate uni poporul, Josipovic a promis să lucreze pentru "o Croaţie corectă şi lipsită de corupţie". "Acesta este un festival al democraţiei şi noii justiţii şi o victorie a oamenilor oneşti şi muncitori ai acestei ţări. În seara aceasta este premiera unei asemenea simfonii în Croaţia, iar aceasta va fi repetată peste cinci ani", a afirmat Josipovic, absolvent al academiei de muzică.
În timp ce el vorbea, colegii de partid şi susţinătorii scandau "Ivo! Ivo!".
Bandic, fost coleg al lui Josipovic în SDP, a candidat ca independent. Deşi dezamăgit de rezultat, el l-a felicitat pe preşedintele ales. "Sunt primul candidat independent care a intrat vreodată în al doilea tur al alegerilor şi aproape 900 000 de voturi sunt un capital politic important", a declarat Bandic, adăugând că s-ar putea folosi de acest sprijin pentru a forma un nou partid. "Mă întorc la munca mea mâine, dar sunt sigur că voi fi capabil să justific încrederea acordată mie de 900 000 de oameni".
|
|
|
2009-01-12  Pe fundalul unei economii globale care trece prin cea mai neagră perioadă de la al Doilea Război Mondial şi până acum, cantitatea industrială de producţie a scăzut, începând cu al doilea trimestru al anului 2008, deoarece cererea de energie a urmat aceleaşi tendinţe în scădere.
Marii producători de energie de pe pieţele mondiale au avut de suferit pierderi considerabile iar gigantul rus Gazprom nu a făcut excepţie. Compania anticipează pierderi masive – de la 111,5 miliarde de euro la 72,5 miliarde de euro – ca rezultat al scăderii cererii de gaze naturale, sursă primară de export. Profitul pe 2010 ar putea să se înjumătăţească până la aproximativ 11,6 miliarde de euro, de la cele 21,5 miliarde de euro de anul trecut. Probleme pentru Gazprom înseamnă probleme pentru întreaga economie rusească. Gigantul gazului produce 10% din PIB-ul Rusiei, angajează aproximativ 380.000 de persoane şi plăteşte taxe de aproape 12,5 miliarde de euro, direct în bugetul federal. Gazprom a fost unul dintre catalizatorii puternicii creştere economice a Rusiei din ultimii cinci ani, iar o creştere pe termen lung a veniturilor – mai ales din exporturi – este esenţială pentru susţinerea acestei creşteri.
Într-adevăr, Gazprom a avut un an plin de succese, în ceea ce priveşte exporturile, în pofida recesiunii. În anul 2009, compania a finalizat negocierile pentru construirea a două conducte subacvatice, care să lege direct Rusia de Europa, precum şi a unei conducte care să lege câmpurile de producţie din Siberia de Sud de China. Ea a continuat să investească continuu în explorarea masivelor depozite de gaze din peninsula Yamal şi în construirea unor instalaţii de lichefiere pe insula Sakhalin Island.
|
|
|
2009-12-30  Spania preia preşedinţia rotativă de şase luni a UE de la Suedia vineri (1 ianuarie), la o lună după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, un tratat mult-dezbătut care introduce un set de reguli noi şi dă startul unei ere noi pentru Uniune. Destinat simplificării procesului decizional în UE şi sporirii influenţei Uniunii celor 27 de naţiuni pe scena globală, tratatul creează de asemenea două posturi cheie -- un preşedinte cu normă întreagă şi un şef al politicii externe mai puternic.
Fostul prim-ministru belgian Herman Van Rompuy îşi va începe vineri în mod oficial mandatul de doi ani şi jumătate în calitate de preşedinte UE, sau de preşedinte al Consiliului European, titlul său oficial. Catherine Ashton din Marea Britanie îşi va prelua în aceeaşi zi atribuţiile de înalt reprezentant al Uniunii pentru afacerile externe şi politica de securitate. Înaintea începerii celui de-al patrulea mandat la cârma UE de la aderarea sa la Uniune, în 1986, Spania a declarat la începutul acestei luni că va lucra în strânsă cooperare cu Belgia şi Ungaria, următoarele două deţinătoare ale preşedinţiei. Obiectivul celor trei va fi să asigure o mai mare consecvenţă în actul de conducere. Ministrul spaniol de externe Miguel Moratinos a declarat în 18 decembrie că Madridul recunoaşte întâietatea poziţiilor lui Van Rompuy şi Ashton în cadrul noii arhitecturi a UE şi nu intenţionează să concureze cu aceştia, ci să îi sprijine.
|
|
|
2009-12-30  Zbigniew Brzezinski - fost Consilier pentru Securitatea Naţională 1977 - 1981. Cartea sa cea mai recentă - A Doua Şansă: Trei Preşedinţi şi Criza Superputerii Americane.
Aniversare a 60-a a NATO, sărbătorită în luna aprilie cu mare alai de către liderii celor aproape 30 de state aliate, a generat un interes public scăzut. Rolul istoric al NATO a fost tratat ca unul plictisitor. În mass-media ce modelează opinia publică, au fost frecvente desconsiderări batjocoritoare şi chiar solicitări de a dizolva Alianţa ca fiind una geostrategic irelevantă şi disfuncţională. Purtători de cuvânt din Rusia au considerat-o ca find o relicvă a Razboiului Rece. Chiar şi decizia Franţei de a reveni la participarea deplină la structurile militare integrate a NATO - după mai mult de 40 de ani de abţinere - a stârnit comentarii pozitive relativ modeste. Cu toate acestea, acţiunile Franţei, au vorbit mai tare decât cuvintele. Un stat cu un simţ mândru al vocaţiei sale universale a simţit ceva în legătură cu NATO - nu NATO al războiului rece, dar NATO a secolului XXI - care a făcut-o să se alăture celei mai importante alianţe militare din lume într-un moment de schimbări majore în dinamica de securitate mondială. Acţiune Franţei au subliniat rolul vital al NATO ca o alianţă politică regională cu potenţial de creştere la nivel mondial.
|
|
| | << Start < Înapoi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Înainte > Sfârşit >>
| | Rezultate 49 - 56 din 812 |
MESAGER
|
26 martie, 2008  Numărul din luna martie al revistei NATO este dedicat în întregime summitului de la Bucureşti, conţinând o declaraţie semnată de preşedintele Băsescu, un articol al secretarului general al Alianţei, analizele mai multor experţi precum şi un "photostory" cu titlul "Bucureşti: realizarea unui summit". Revista, publicată pe pagina electronică a Alianţei , are titlul sub forma unei întrebări "Bucureşti: locul unde întrebările capătă formă?". Primul din seria de articole este o relatare pe scurt, în imagini cu legendă, a principalelor repere ale summit-ului. Urmează o declaraţie detaliată referitoare la summit, semnată de preşedintele Traian Băsescu.
|
|
2010 CID NATO-Moldova Website