ARHIVA
| | |
|
| << |
Septembrie ’10 |
>> |
| Lu |
Ma |
Mi |
Jo |
Vi |
Sâ |
Du |
| | | | | 3 | 4 | 5 |
6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 |
13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 |
20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 |
27 | 28 | 29 | 30 | | | |
| | | | |
Science & Technology News
|
Acasa
|
2010-06-14  Invocarea Alianţei de către Turcia pe fondul atacării flotilei umanitare care se îndrepta spre Gaza readuce în discuţie o dezbatere mai veche de pe piaţa euroatlantică: ce rol trebuie să joace NATO în Orientul Mijlociu. Şi chiar mai mult: ce ar însemna admiterea Israelului între aliaţi? Acţiunea israeliană asupra flotilei umanitare care se îndrepta spre Gaza a generat din primul moment reacţii extrem de dure din partea Turciei. Imediat Ankara a încercat să plaseze incidentul în context NATO. Ministrul turc de Externe, Ahmet Davutoglu, a asociat simbolic acţiunile Israelului cu un atacul din 11 septembrie asupra Americii: „Psihologic, acest atac este pentru Turcia precum momentul 11 septembrie”.
Mai mult, incidentul este foarte important pentru mentalul colectiv al turcilor, fiind „pentru prima dată în istoria republicii când cetăţenii noştri au fost atacaţi, în mod intenţionat, de către un stat. Nouă cetăţeni turci au fost ucişi prin acţiunea unui stat”, a subliniat, la 6 iunie, Ahmet Davutoglu în emisiunea realizată de Fareed Zakaria pentru CNN. Declarativ s-a mers chiar până acolo încât s-a invocat, la cel mai înalt nivel, chiar Articolul 5: „Cetăţenii statelor membre au fost atacaţi de o ţară care nu este membră a Alianţei. Credem că acest aspect trebuie discutat în Alianţă”, a spus premierul turc, Recep Tayyp Erdogan.
|
|
|
2010-06-14  NATO a găsit o cale alternativă pentru transportarea proviziilor în Afganistan, prin Rusia şi Centrul Asiei, după ce în urmă cu câteva zile un convoi de camioane ce transporta combustibil şi alimente pentru trupele din Afganistan a fost atacat în Pakistan. Noua rută este vitală pentru a trimite din nou produse celor 140.000 de soldaţi NATO, aflaţi în misiune în Afganistan, relatează Al Jazeera. Schimbarea traseului a fost necesară în contextul în care talibanii au ameninţat că vor înmulţi atacurile asupra convoielor ce trec prin Pakistan.
Prin faptul că le permite convoaielor să treacă prin teritoriul ei, Rusia demonstrează că este dispusă să acorde sprijin indirect misiunii NATO. În ultimii ani, Rusia şi-a manifestat îngrijorarea privind situaţia instabilă din Afganistan, care ar fi putut reprezenta o ameninţare la adresa intereselor sale de securitate. Rusia şi-a manifestat intenţia de a permite accesul convoaielor prin teritoriul său încă de acum doi ani, însă NATO nu s-a grăbit să accepte oferta. Camioanele cu provizii mai pot ajunge în Afganistan pe alte două rute, Iran şi China. Niciuna dintre ele nu este însă o soluţie în momentul de faţă.
|
|
|
201-06-11  Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a stabilit principiile de austeritate pentru alianţă, în anii ce vin, bugetele urmând a fi reduse pe apărare. Deşi fostul premier danez a cerut aliaţilor să nu reducă bugetele prea mult- cerând a se viza "grăsimea, nu muşchiul", el arăta că este în curs "o raţionalizare" . El amintea că numeroase state au tăiat bugetul de apărare "foarte adânc", un document NATO menţionând că doar cinci din cei 28 de membri ai alianţei au respectat angajamentul de a cheltui două procente din PIB pentru apărare în 2009: Albania, Marea Britania, Franţa, Grecia şi SUA.
În cadrul unei scrisori către Rasmussen, în aprilie, nouă state membre cereau o restructurare a NATO, ce va afecta totul, de la sediul central la structura de comandă- Germania, Danemarca, Statele Unite, Franţa, Italia, Norvegia, Olanda, Marea Britanie şi Republica Cehă. "Există un acord general că trebuie să raţionalizăm şi modernizăm," recunoştea acesta. Ministrul francez al apărării Herve Morin a salutat joi seară faptul că un acord asupra reducerii de structuri ale NATO este pe calea cea bună, mulţumită unui front comun al Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei.
|
|
|
2020-06-10  Avioanele de vînătoare MIG-29 din dotarea Armatei Naţionale vor fi comercializate prin licitaţie publică. Decizia a fost luată de Consiliul Colegial al Ministerului Apărării şi anunţată miercuri, 9 iunie, într-o conferinţă de presă de ministrul Apărării Vitalie Marinuţa. Ministrul Apărării a declarat că vînzarea avioanelor de vînătoare este susţinută inclusiv de Consiliul Suprem de Securitate al Ţării şi a subliniat că avioanele MIG-29 au fost incluse în lista de comercializare a activelor Armatei Naţionale printr-o hotărîre a Parlamentului R. Moldova încă în anul 2001.
„Armata Naţională are în dotare şase avioane MiG-29 fabricate în anul 1988. Resursa de exploatare a acestora constituie 20 ani şi a expirat în anul 2008. Odată cu luarea deciziei de scoatere din dotarea Armatei Naţionale a avioanelor de vînătoare, în ultimul deceniu lucrări de deservire tehnică a acestora nu s-au efectuat. Starea tehnică a avioanelor nu corespunde cerinţelor documentelor de exploatare, iar avioanele nu sînt operaţionale”, a afirmat Vitalie Marinuţa. Ministrul Apărării a specificat că reparaţia capitală a unui avion necesită circa 4,5 mln. dolari SUA, iar estimarea generală pentru cele şase avioane este de circa 27 mln. dolari. Totodată, este de remarcat că această cifră nu conţine cheltuieli pentru instruirea primară şi anuală a personalului navigant şi tehnic, care este estimată la circa 100 mln. dolari SUA.
|
|
|
2010-06-10  Reorientările în politica externă a Turciei au devenit mai evidente după raidul israelian asupra flotilei umanitare pentru Gaza, ducând la deteriorarea relaţiilor cu Israelul. Ankara, vechiul aliat strategic al SUA în regiune, produce îngrijorare la Washington. Sunt tot mai mulţi analişti şi politicieni care se întreabă dacă nu cumva componenta turcă a NATO este pe cale să gliseze din ce în ce mai mult spre o viziune medio-orientală şi musulmană a lumii, în loc să devină „puntea" dintre Occident şi Orient.
De la venirea la putere, în 2002, a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator), al premierului Erdogan, Turcia a dezvoltat relaţii cu ţările musulmane. Însă, în pofida poziţiilor în favoarea palestinienilor şi iniţiativei privind dosarul nuclear iranian, specialiştii consideră că Turcia este departe de un divorţ cu Occidentul, raporturile sale cu NATO şi UE fiind cruciale. Decenii la rând, Turcia a fost unul dintre cei mai flexibili aliaţi ai SUA în Orientul Mijlociu, dar în ultimul timp a trecut la altă abordare în regiune, declaraţiile oficiale şi metodele provocând Washingtonul. În urmă cu o lună, Turcia a iritat SUA când a anunţat acordul nuclear cu Brazilia şi Iran, cu efecte potenţiale asupra planurilor de sancţiuni contra Teheranului.
|
|
|
2010-06-10  Prim-ministrul sloven Borut Pahor a obţinut o victorie politică duminică (6 iunie), când alegătorii au aprobat cu o majoritate extrem de mică planul de soluţionare a problemelor privind frontiera cu Croaţia prin arbitraj internaţional obligatoriu. Planul promite să pună capăt anilor de dispute asupra liniei de coastă a Mării Adriatice şi să faciliteze încălzirea relaţiilor dintre Slovenia şi Croaţia. Pahor şi omologul său croat, Jadranka Kosor, au susţinut ferm acordul.
Prezenţa la referendum, situată la 42,28%, a fost scăzută. După numărarea a peste 99% din voturi, rezultatele au arătat că 51,48% sunt în favoarea acordului de arbitraj, iar 48,52% i s-au opus. Pahor nu şi-a ascuns satisfacţia faţă de rezultat. "Deşi nu există câştigători sau învinşi astăzi, acest referendum este o victorie pentru Slovenia, o Slovenie care priveşte către viitor, capabilă să îşi soluţioneze problema într-un mod paşnic", a declarat acesta, fiind citat de presă. "Slovenia şi Croaţia au dovedit în sfârşit că pot găsi o cale să trăiască în prietenie".
|
|
|
2010-06-09  Turcia şi Azerbaidjanul au semnat un acord major luni (7 iunie) la Istanbul, acord care urmează dea un nou imbold proiectului gazoductului Nabucco. Acesta este sprijinit de UE şi vizează reducerea dependenţei Europei de livrările ruseşti de energie. Conform acordului, importurile turceşti din uriaşele câmpuri de gaze naturale azere de la Shah Deniz urmează să se dubleze până în 2019, ajungând la 12 miliarde metri cubi anual. În prezent, Turcia primeşte aproximativ 6 miliarde metri cubi de gaze naturale caspice pe an de la fosta republică sovietică şi livrează o parte din această cantitate Greciei.
Discuţiile prelungite, care datează din 2008, au tergiversat lansarea celei de-a doua faze a proiectului Shah Deniz, care urmează acum să fie demarat cel mai devreme în 2016, adăugând 16 miliarde metri cubi de gaze naturale la cele 9 miliarde de metri cubi livrate prin Shah Deniz I. "Două miliarde de metri cubi de gaze naturale vor fi transportate prin conducta Shah Deniz II în 2017, cantitate care va fi mărită la 4 miliarde metri cubi în 2018 şi la 6 miliarde metri cubi în 2019", a declarat ministrul turc al energiei Taner Yildiz după semnarea acordului cu omologul său azer, Natiq Aliyev.
|
|
| | << Start < Înapoi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Înainte > Sfârşit >>
| | Rezultate 41 - 48 din 933 |
MESAGER
|
2009-02-02  Preşedintele Barack Obama a declarat că un mare număr din cei 140.000 de militari americani din Irak se va intoarce in ţară in decurs de un an, deoarece irakienii sunt pregătiţi să işi asume mai multe responsabilităţi pentru asigurarea propriei lor securităţi, relatează Reuters, consultat de NewsIn. Obama, care a moştenit de la administraţia Bush două războaie, in Irak şi in Afganistan, şi-a luat angajamentul in campania electorală să retragă toate trupele americane din Irak in decurs de 16 luni, in ritmul de una-două brigăzi pe lună. |
|
2010 CID NATO-Moldova Website