ARHIVA
| | |
|
| << |
Martie ’10 |
>> |
| Lu |
Ma |
Mi |
Jo |
Vi |
Sâ |
Du |
| | | | | 6 | 7 |
8 | | 10 | | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 31 | | | | |
| | | | |
Science & Technology News
|
Acasa
|
2010-02-19  Ministrul Apararii din Republica Moldova, Vitalie Marinuta, a acceptat marti sa acorde un interviu ziuaveche.ro. Potrivit oficialului de la Chisinau, scutul american antiracheta, ce urmeaza a fi instalat in Romania, va influenta pozitiv securitatea statului vecin, pentru ca "securitatea aeriana a Romaniei se va extinde mai departe de hotarele ei terestre". De asemenea, ministrul a afirmat ca este recunoscator Ministerului Apararii Nationale al Romaniei, pentru asistenta acordata R. Moldova in instruirea militarilor in institutiile de invatamant militar romanesti, mai ales ca Bucurestiul suporta toate cheltuielile. Mai multe informatii legate de aceste probleme, dar si de situatia Armatei Moldovei, colaborarea cu NATO si participarea la misiuni internationale puteti citi in interviul acordat ziuaveche.ro.
1. Sistemul american antiracheta, ce urmeaza a fi instalat in Romania, va acoperi, din punct de vedere tehnic, si cea mai mare parte a R. Moldova. Puteti sa nominalizati avantajele sau dezavantajele militare/politice pe termen, scurt si mediu? R: Consider ca intentia Romaniei de a instala pe teritoriul sau elemente ale scutului antiracheta este o problema interna a Romaniei. In ceea ce priveste R. Moldova, pot sa va spun ca din punct de vedere militar scutul antiracheta nu va influenta negativ securitatea tarii noastre. Dimpotriva, in caz de instalare a elementelor scutului antiracheta, securitatea aeriana a Romaniei se va extinde mai departe de hotarele ei terestre. In aceste circumstante, datorita tehnologiilor performante pe care le ofera interceptorii terestri ai scutului antiracheta si natura pozitiva a relatiilor dintre R. Moldova si Romania, securitatea si apararea spatiului aerian al R. Moldova ar putea spori.
|
|
|
2010-02-18  Şeful proiectului conductei Nabucco îşi exprimă încrederea că acesta va fi dus la bun sfârşit, în timp ce alţi susţinători caută modalităţi de a depăşi obstacolele care au încetinit progresele până acum. Nabucco "va fi implementat cu orice preţ", a declarat directorul executiv Reinhard Mitchek cotidianului turc Hurriyet, exprimându-şi speranţa că anul acesta va fi un an decisiv. El a menţionat recentele discuţii purtate cu instituţiile financiare internaţionale şi negocierile cu Azerbaidjan, Turkmenistan şi Irak cu privire la pomparea gazului lor prin conducta proiectată.
Conceput pentru a reduce dependenţa Europei de gazele ruseşti, proiectul sprijinit de SUA şi UE a fost blocat de lipsa fondurilor şi de necesitatea de a găsi furnizori de încredere. Susţinătorii au depus de asemenea eforturi pentru contracararea percepţiei unei rivalităţi cu conductele sprijinite de Moscova. În ianuarie, autorităţile de la Washington au declarat că au în vedere "depolitizarea" strategiei energetice şi au sugerat chiar implicarea Rusiei în proiectul Nabucco."Ar putea exista o oportunitate pentru Rusia de a participa la proiect, nu ca partener cu putere de control, ci ca participant", a afirmat Reprezentantul Special al SUA pentru Afaceri Eurasiatice, Richard Morningstar. "Dată fiind actuala situaţie financiară globală, ar putea fi cea mai raţională cale de a avansa".
|
|
|
2010-02-17  Un grup de studenţi de la Institutul Internaţional de Management „IMI-NOVA” au venit Marţi 16 Februarie 2010 în vizită la Centrul de Informare şi Documentare privind NATO din Moldova. Polina Panainte, Coordonator de Programe la CID NATO, a făcut o trecere în revistă a activităţii Centrului. Studenţii au fost interesaţi de rolul Alianţei Nord Atlantice în securitatea regională şi globală, dar mai cu seamă de relaţiile Repulbica Moldova - NATO. Mihai Popsoi, Coordonator de Programe la CID NATO, a făcut o prezentare generală a ce este NATO şi cu ce se ocupă, care sunt valorile şi principiile cu care operează.
Studenţii au fost foarte activi, fiind interesaţi inclusiv de beneficiile dar şi de costurile unei eventuale apropieri a Republicii Moldova de Alianţa Nord Atlantică. Tinerii au dat dovadă de interes şi atitudine civică în discuţiile şi schimbul de opinii ce a urmat, fiind preocupaţi de viitorul ţării în care locuiesc. Viitorii manageri au evaluat posibilitatea sporirii investiţiilor străine directe şi de portofoliu odată cu asigurarea securităţii şi stabilităţii naţionale. Vizitatorilor li s-a pus la dispoziţie un set de materiale care explică pe larg rolul şi locul NATO în arhitectura de securitate globală şi modul cum Alianţa răspunde sfidărilor şi provocărilor contemporane.
|
|
|
2010-02-16  Ministrul apărării din Republica Moldova afirmă că aceasta ar putea beneficia de amplasarea scutului antirachetă în România.
Ministrul moldovean al apărării, Vitalie Marinuţă, a acordat un interviu în exclusivitate corespondenţilor Radio România şi Agerpres acreditaţi la Chişinău, în care s-a referit la colaborarea armatei moldovene cu NATO prin intermediul Parteneriatului pentru Pace, dar şi a Planului Individual. Vitalie Marinuţă a declarat că NATO susţine reformele democratice din Republica Moldova şi reforma sectorului de securitate. Ministrul Apărării a mai spus că, în opinia sa, Moldova trebuie să se transforme din consumator în furnizor de securitate în regiune. În acest scop, spune responsabilul moldovean, constituirea Batalionului mixt de menţinere a păcii româno-moldovenesc şi participarea unui contingent militar moldovenesc în Afganistan, alături de NATO, vor demonstra comunităţii internaţionale că „contribuim la securitatea regională şi problemele de pe agenda comunităţii internaţionale în domeniul securităţii sînt şi pe agenda noastră.” Ministrul a mai spus că experienţa României în ceea ce priveşte diplomaţia militară şi contribuţia pozitivă a armatei române la integrarea în NATO şi UE vor fi folosite şi de către Republica Moldova. Ministrul Vitalie Marinuţă a mai declarat că în urma finalizării Analizei strategice a apărării Republicii Moldova, cu sprijinul NATO, un studiu care nu s-a mai realizat până în prezent, va fi pusă în dezbaterea forţelor politice şi a opiniei publice problema constituţională a neutralităţii Republicii Moldova.
|
|
|
2010-02-15 Sistemul de apărare anti-rachetă din Romania: sursă de securitate regională şi naţională pentru Republica Moldova In decursul zilei de 4 februarie, 2010, Preşedintele Romaniei,Traian Băsescu, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a anunţat despre decizia de a accepta invitaţia SUA de participare la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă. Această decizie se înscrie perfect în intenţia celor doua state aliate de a favoriza de oportunităţi pentru a contribui la securizarea spaţiului euro-atlantic, precum şi de a contribui la construcţia unui sistem regional de securitate mult mai stabil. Reacţia societăţii moldovene a fost destul de calmă în general. Totuşi, pe fonul unei incertitudini politice interne ce afecteaza profund tara, unele forţe politice cu tendiţe revanşarde fac declaratii dure solicitând implicarea autoritaţilor statului la careva proteste internaţionale, fie invocă unele riscuri care apar la adresa Republicii Moldova ca urmare a amplasării unor componente a scutului antirachetă american pe teritorului României. Într-un astfel de context, forţele comuniste chiar au solicitat guvernării pro-europene actuale să creeze o comisie parlamentara de protest, iniţiative care a rămas după cum şi era de aşteptat fără de susţinere din partea guvernării, răspunsul fiind clar “România este o ţară independentă, liberă să-şi hotărască strategiile de securitate”.
|
|
|
2010-02-15  Relaţiile dintre guvernul turc pro-islamic şi armata laică au intrat într-o eră nouă odată cu anularea unui protocol controversat care permitea armatei să acţioneze fără permisiunea autorităţilor civile. "Oficialii [ministerului apărării şi ai internelor] s-au reunit şi au anulat în comun protocolul", a anunţat ministrul de interne Besir Atalay în 4 februarie, a informat agenţia de ştiri Anatolia. Semnat în 1997 între statul major şi ministerul de interne, Protocolul de Cooperare dintre Armată şi Poliţie în Domeniul Securităţii, sau EMASYA, a fost considerat unul din cele mai eficiente instrumente pentru intervenţiile militare în politică.
În situaţii extraordinare, precum tulburările sociale care se răspândesc la mai mult de o provincie, armata putea să intervină fără a aştepta solicitarea autorităţii politice. Anularea acestei politici s-a produs în urma acuzaţiilor recente de lovitură de stat emise împotriva armatei în baza "Planului de Acţiune Barosul", publicat în presă. Potrivit presei, planul a fost formulat de Armata 1 din Istanbul în 2003, la câteva luni după venirea la putere a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP). Armata ar fi planificat să provoace populaţia musulmană prin atacuri cu bombă asupra moscheilor şi să folosească protocolul pentru a înăbuşi revoltele care ar fi urmat.
|
|
|
2010-02-12  „Imperialist american/ cădea-ţi-ar bomba în ocean” (Versuri din anii '50) Despre scuturi antirachetă a început să se vorbească după ce preşedinte al SUA devenise Ronald Reagan (1980-1988), autorul faimoasei expresii „Imperiul Răului”, cu referire la URSS, şi cel care obişnuia să spună că „socialismul ar funcţiona numai în două locuri: în rai, unde nu este nevoie de el, şi în iad, unde există deja”. Tot el a lansat Iniţiativa de Apărare Strategică, cunoscută sub numele de „războiul stelelor”. În spatele acestei iniţiative spectaculoase se afla un calcul geostrategic pragmatic... „Cel mai mare pitic din lume este piticul sovietic” Produsul naţional brut al economiei sovietice era de şase ori mai redus decât cel american, dar hybris-ul sovietic era să arate că URSS e tot pe locul întâi: statuia Maicii Rusia de la Stalingrad era cu zece centimetri mai înaltă decât statuia Libertăţii din New York, iar cel mai mare avion transportor sovietic, Antonov 220, avea cu circa douăzeci de centimetri mai mult decât omologul său american, Galaxy. Soluţia americanilor, inclusiv iniţiativa „războiului stelelor”, a fost să îi invite pe ruşi la o competiţie. Cu un buget militar enorm, de 400 milioane USD anual, vreme de opt ani, administraţia americană a supus Moscova unei presiuni la care aceasta nu avea cum să facă faţă. URSS a intrat în colaps, iar americanii au câştigat detaşat Războiul Rece. Aceasta a fost una dintre funcţiile principale ale „războiului stelelor”.
|
|
| | << Start < Înapoi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Înainte > Sfârşit >>
| | Rezultate 17 - 24 din 813 |
MESAGER
|
2010-02-11  La 10 februarie 2010, Iurie Leancă, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, şi Vitalie Marinuţă, Ministrul Apărării, au participat la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic în formatul 28+RM, care a avut loc la Cartierul General NATO la Bruxelles. Evenimentul este organizat anual pentru examinarea Raportului cu privire la implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului RM – NATO (IPAP), elaborat de către Secretariatul Internaţional NATO.
În cadrul reuniunii, membrii Guvernului RM au exprimat recunoştinţă pentru sprijinul oferit de către Alianţă în procesul de reformare a sectorului de securitate şi apărare al ţării noastre. Membrii delegaţiei au pledat pentru dezvoltarea dialogului politic la diferite nivele şi a cooperării practice cu Alianţa în baza IPAP. De asemenea, au fost trecute în revistă realizările atinse în procesul de implementare IPAP, dar şi deficienţele existente. În acest context, a fost evidenţiată oportunitatea asistenţei şi expertizei NATO. La rândul lor, ambasadorii NATO s-au arătat interesaţi de evoluţiile situaţiei politice din RM, priorităţile politicii externe moldoveneşti şi perspectivele de cooperare cu Alianţa. Ei au accentuat suportul pentru procesele democratice, cursul de reforme şi integrare europeană promovat de Republica Moldova. De asemenea, reprezentanţii Alianţei au exprimat sprijinul ferm pentru integritatea teritorială şi suveranitatea RM. |
|
2010 CID NATO-Moldova Website